Poezii despre lumină și odihnă
poezii despre lumină și odihnă.
Noaptea pe furiș coboară
Ziua-și termină lumina,
Noaptea pe furiș coboară.
În văzduh cade cortina,
Pe cer stele-încep s-apară.
În policandrul cerului
Astrul nopții se aprinde.
Întinderea pământului
Cu lumină o cuprinde.
Când soarele odihnește
Îngerii de sus veghează
Liniștea care domnește,
Când Tera noastră visează.
Policandru-încet pălește
Când zorii pe cer se-aprind.
Soarele iar strălucește
Necuprinsul poleind.
poezie de Dumitru Delcă (11 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
IV
Viața vieții mele, mereu mă voi sili să-mi păstrez trupul curat, știind că pe fiecare mădular odihnește atingerea Ta de viață dătătoare.
Mereu mă voi sili să păzesc de toată înșelăciunea cugetul meu, știind că Tu ești Adevărul care deșteaptă lumina minții în sufletul meu.
Mereu mă voi sili să frâng răutatea inimii mele și să țin în floare iubirea mea, știind că ai lăcașul Tău în cel mai ascuns altar al inimii mele.
Iar truda mea va fi să Te descopăr prin faptele mele, știind că puterea Ta îmi dă tărie să lucrez.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Gitanjali (1912)
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul tau
Și-n lumea asta sufocată
De-atâtea suflete ingrate,
În care aeru-i mai scump
Decât o sută de păcate,
Mi-e umbra singurul prieten
Ce încă nu m-a părăsit
Și cutele adânci pe frunte
Vădind că timpul n-a murit.
Doar chipul tău se odihnește
Surprins pe-a ochiului retină.
În lumea asta-ntunecată
El îmi e singura lumină.
poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
In biserica sufletului meu
In biserica sufletului meu
Am daruit toate cantarile.
In biserica sufletului meu
Am invatat a-mi iubit ranile...
Acolo, in tihna si Lumina
Am invatat sa imi gasesc odihna...
Nimeni Doamne nu-mi intelege focul...
In lume Iisuse eu... nu-mi mai gasesc locul...
Alungata de oameni... facuta nebuna...
Spre Tine Iisuse intind mana.. a ruga....
poezie de Jenica Gavrilă
Adăugat de Jenica Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Noapte
Pe lună, cînd ne scapără-n argintul nopții
pocalele de vin ca niște ochi de fiară,
cu un surîs amețitor tu-mi răscolești
tot furnicarul de porniri,
cari nu-și mai afli' apoi odihna.
Sub ocrotirea limpede a zării
biruitoare mă privești
și-n ochii mei te oglindești
strălucitoare, mîndră și păgînă.
Iar eu încet, nespus de încet
pleoapele-mi închid,
îmbrățișînd cu ele tainic
icoana ta din ochii mei,
surîsul tău, iubirea și lumina ta -
pe lună, cînd ne scapără-n argintul nopții
pocalele de vin ca niște ochi de fiară.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cufundare
Seara, când prin aurita vară spre casă pășim
Umbrele cu noi sunt sfinte fericiri.
Blânde vițe verzi în jur, îngălbenesc grâul
O fratele meu, ce liniște e-n lume.
Îmbrățișați ne cufundăm în apa-albastră,
Întunecatele grote melancolie masculină
Pe subțiri poteci încrucișează descompuse drumuri,
Noi însă fericiți ne odihnim în soare-apune.
Pace, unde culorile toamnei luminează
La căpătâi foșnește nucul trecutul nostru vechi.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima noapte
A fost o noapte
când tata în vis a pogorât
deschis-a ușa nopții
și mi-a așezat în palmă
o viață de copil,
mi-a dat cămașa lumii,
m-a transformat în șarpe
să sap un adăpost
la temelia casei.
Voi pune între mine și soare
hotare de pământ,
voi ridica din piatră
zidire de cetate,
în locul acesta voi așterne
odihna mea,
un somn uitat de moarte.
O filă dintr-o noapte
gonește către ziuă
[...] Citește tot
poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi pune între mine și soare hotare de pământ, voi ridica din piatră zidire de cetate, în locul acesta voi [...] | Citește tot comentariul
Ars poetica
Mi-e stihul existență - mă constrânge
Să tai o venă, să-l aștern pe foaie;
Privesc hârtia cum se scurge-n ploaie
De vasul enigmatic ce-o mai plânge.
În ochiul de azur găsesc odaie
Și brațele-mi sunt înmuiate-n sânge;
Ascut penița-n foi, când se răsfrânge
O rază din lumina vâlvătaie
Ce-a mistuit un calendar, și-aproape
Din rădăcini mi-a zdruncinat puterea......
Purtând odihna sub un cer de pleoape,
S-a întrupat în veșnicii tăcerea
Și-a strălucit, aflând un țel să-ngroape
În alte versuri tari, lichefierea.
sonet de Ionuț Popa (31 ianuarie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pat de ciulini
În așternut
de iluzii moi
s-a odihnit liniștită
... cioburi
din frumusețea dimineții
în care a-nțeles
că tu erai
singurătatea ei
niciodată n-a vrut
să fie muza iadului
dar, într-un fel sau altul,
a devenit purtător de ciulini,
cu fruntea în sânge
și brațe spre lumină împletite
în rugăciuni de iertare
pasiv a cântat sufletul
in aceleași tonuri
[...] Citește tot
poezie de Aniela Ungureanu
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Plânge pentru că nu o cred când minte" (Saint-Exupery)
minciuna ce-ți frământă coapse rodii
îmi face pleoapa stângă să se zbată
așa cum lacom izbucnesc
din zodii
dorințele în fiecare fată
eu
nu te cred că-mi netezești lumina
și vei sădi din cruda ei mireasmă
ofrandele care trezesc grădina
și duhul merilor în rod
fantasmă
cobori în vlaga viselor carnale
ademenind odihna
și adună
suav ținutul farmecelor pale
ce le primesc din floarea ta cea brună
[...] Citește tot
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și odihnă, adresa este: