Poezii despre lumină și seară
poezii despre lumină și seară.
Lumini și umbre
Mă regăsesc la lumina lămpii
într-o seară a greierilor.
Eu și imginea mea
două umbre ce dispar,
născându-se...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru (10 noiembrie 2010)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
O seară divină
Prieteni... o seară divină,
Cu patimă, iubire și dor,
Coboară din cer o lumină
Și vise se-ntind pe covor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
palizi ca ceara din care
albinele fac turte
pentru copiii reginei
seara noi luminăm stupul
catren de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nod 32
Mai stau o înserare,
ca să văd,
umbră din umbră cum se lasă,
cum al luminii văzătoare, dur prăpăd
devine de din ce în ce mai moale,
cum se lungește umbra după pomi,
cum omul după om se prelungește,
cum zidul dimineții lent se năruiește,
și cum lumina stelelor răsare,
pe o cu totul altă înserare.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Noduri și semne (1982)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
e ultima zi
când soarele doarme
în raza ucigașă a Lunii
e ultima seară
când se deșteaptă lumina
și toate mările cerului
nasc prunci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Aruncă ideea de stea!
Deșiră și toate razele ei răzlețe
și lumina ei aruncă
să mă pot întoarce cu privirea
să te văd în ochi înserată!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O femeie capricioasă
Ea este-asemeni mării care, cu valuri surâzânde,
În seara asta e-o fecioară-n lumina lunii blânde;
Neprevăzător, navigatorul înalță velele în vânt,
Uitând de furia furtunilor ei, de neînfrânt;
Mâine marea-nnebunită, sub un cer neguros și gri,
Peste nefericita epavă puhoaiele-și va prăvăli.
poezie de Eugene Field, 1850-1895, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inimă, noi o să-l uităm
Inimă, noi o să-l uităm
În seara asta cristalină
Să uiți căldura ce ți-a dat
Iar eu să uit a lui lumină.
Când l-ai uitat te rog să-mi spui
Ca gândul să mi-l domolesc
Grăbește-te, nu zăbovi
Ca nu cumva să-mi amintesc!
poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De profundis
Chiar
dacă plouă afară,
în
tainicul
miez-al simțirii
cu soare
iubirea o ai înde-profund poleită...
în strai
de lumină,
etern
răbdătoare,
cum ruga de seară
prin ființa sleită:
Ave Maria,
străluminare!
poezie de Dumitru Găleșanu din Fugă spre roșu (aprilie 2012)
Adăugat de Dumitru Galesanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvorul nopții
Frumoaso,
ți-s ochii-așa de negrii încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare,
că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi,
și peste munți și peste șesuri,
acoperind pământul c-o mare de-ntuneric.
Așa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de NIKI
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și seară, adresa este: