Poezii despre lumină și singurătate
poezii despre lumină și singurătate.
Ca un fir de iarbă
ca un fir de iarbă
ce străbate piatra
să iasă la lumină
încerci să-mi străpungi
peretele sufletului
singurătate
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hieroglifa
Ce singurătate
să nu înțelegi înțelesul
atunci când există înțeles.
Și ce singurătate
să fii orb pe lumina zilei,-
și surd, ce singurătate
in toiul cântecului.
Dar să nu-nțelegi
când nu există înțeles
și să fii orb la miezul nopții
și surd când liniștea-i desăvârșită,-
o, singurătate a singurătății!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste de viață
Iubesc ploaia, vântul sălbatic,
zăpada, cernând singuratic.
Și totuși insist și totuși risc,
să privesc soarele în adâncul luminii.
Căldura lui mă învăluie și soare devin!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăciunița
Floare roșie-n
Fereastră
Sânge-mi ești
Din altă viață..
Te-a trimis
Domnul din cer
Să mă bucuri
Să mai sper
Că in noaptea
Neagră toată
Ești lumina
Nepătată
Gând aprins
De un jăratec
Arde incă
Singuratic
Roșu inchis
Intr-o fereastră
Crăciunița
De acasă!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și stelele
Stelele mor de singurătate, ca oamenii,
de prea multă lumină neluminată,
de prea multă umbră necălcată.
Stelele mor pe sărite, ca oamenii,
din când în când,
câte una, câte unul, mai cad.
poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri de dragoste
Am pus în ochi, lumina ce din adâncu-mi vine
Să-ți lumineze drumul spre-a mea ființă mică:
Tristețea să-mi ascundă, chiar și singurătatea
Și lacrima din gene să nu o vezi când pică.
Eu aș veni la tine, acum și-n orice clipă,
Din cântecele lumii doar unul să mi-l cânți!
Acolo unde marea, un munte înfiripă
Să îți rămân chemarea, să ne iubim cuminți.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumină vie ce-n candeli străluce
Cu tine miezul de vieță e mai dulce
Și clipele nu mai par abandonate,
Nici doru-n falii de singurătate!
catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Solitudine
lumina mă împinge pe scară
din întuneric
gata să ațipeasc
merg cu dimineața-n spinare
soarele dă semne de bucurie
pe drumul cu sângele-n mișcare
spre orașul făgăduit
de ploi
numai ție
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Solitudine
lumina mă împinge pe scară
din întuneric
gata să ațipeasc
merg cu dimineața-n spinare
soarele dă semne de bucurie
pe drumul cu sângele-n mișcare
spre orașul făgăduit
de ploi
numai ție
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Felinarul
Neadormit veghează felinarul,
În taina nopții osândit să vadă,
Tovarăș are colțul vechi de stradă,
Singurătății sfetnic trotuarul.
El vede-a vieții nesfârșită pradă,
Asfaltu-i spune patima ș-amarul,
În fața lui își plimbă-ntreg calvarul
Întunecata veacului baladă...
În tremur lin lumina i se frânge,
Clipind încet cu licărire rară,
Îți pare-un ochi îndurerat ce plânge.
Și parc-aud oftarea lui sihastră:
"De ce m-aprindeți fiecare sară,
Să luminez nenorocirea voastră?..."
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și singurătate, adresa este: