Poezii despre minciună și religie
poezii despre minciună și religie.
Nu toți oamenii locuiesc în Dumnezeu
Doamne!
toate degetele lumii arată înspre tine
de parcă ai fi singurul vinovat
pentru neputința noastră și
a lucrurilor din jur
până și povestea cu "a fost o dată"
îmbracă minciuna
adevărul e camuflat în cuvânt
însă nimeni nu știe
cum arată lumina fără tine
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii mint în genunchi
încerc să înțeleg de ce
se pleacă mereu
în ziua în care Dumnezeu
coboară printre oameni și plânge
e singura dată când oamenii
se adună în cerc
sub lumina unei lumânări
și nu spun nimic
cineva le umblă prin suflet
și-n aceeași respirație
îngenunchează pe liniștea
ce se deschide ca
un răsărit
durerea se amplifică dar
nu le aparține
îmi amintesc de mama când
mi-a spus că bunica
se ascunde în cer și câteodată
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om mândru...
Vrea mereu să se impună...
Și înafară-i îmbrăcat
Cum nu poate să se spună
Da înăuntru-i dezbrăcat
Nespus de mult de minciună,
Căci n-a fost "iluminat"
De că "impunerea"-i păcat
Și minciuna nu încunună...
Iar mândria duce-n iad!
poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Sebyelanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între el, Dumnezeu și timp
întotdeauna am știut că
omul minte din cauza prostiei lui
și asta ca să scape de singurătate
între cele două ticăituri de ceas
oftează și o face des
undeva în inima lui
se cicatrizează o rană
știu că într-alt anotimp
e soare
dar nu-i pasă
întotdeauna a știut că
între el și celelalte lucruri
există minciuna
și că se împarte între el, Dumnezeu și timp
poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocult politic
Sau făcut stăpâni pe lume
Niște mincinoși anume,
Fără scrupule și nume,
Care-au știut să ne sugrume
Orice drept și-orice renume
Și din copilași frumoși
Fac o specie de hidume
Răbdători și întunecoși
Care acceptă orice ciume,
Ca cățeii credincioși.
Și-am ajuns azi că "jupânii"
Ne-au făcut neputincioși
De purtăm bosal ca câinii
Declarați periculoși.
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieții
Adăugat de Anuca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea pescarului
Binecuvântează-mi, Doamne, undița
Și facă-se să prind un pește-atât de mare
Încât să nu fiu nevoit să-mi mint prietenii
Când le voi povesti această întâmplare.
rugăciune de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frustrări
Mi-a înghețat iadul
Pentru o clipă
Într-un ieri
Și oarbă,
Lipsită de durere fiind,
Nu știam ce se întâmplă
Cu adevărul minciunilor.
Totuși,
Cum rămâne cu:
"Hai să ne vindecăm împreună"?
Dar...
Până când vei găsi
Toate drumurile către mine,
Va mai dura un iad și încă o lume.
poezie de Florinow Maria Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cheia de boltă e o piatră
iubirea poate fi doar o-ncercare
asta dacă vrei să faci o catedrală
altfel
cînd spui
te iubesc
e un fel de-a minți tandru
de-a putea să străbați
continente de piele
mai bine taci
și privești
lăsînd iarba nesăpată
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Față în față cu mine
azi stau față în față cu mine
pentru a-mi putea da seama
cât sunt adevăr
cât minciună și
cât sunt eu
ceea ce înseamnă
că fac parte din lumea
lucrurilor ce încă respiră
azi voi învăța cât
să dau vieții
cât morții și cât să
las lui Dumnezeu
apoi
mai am de făcut
un singur drum
unul singur
poarta o voi lăsa întredeschisă
să intre toți rătăciții pământului
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Cartea: Devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Da și Nu
Da și nu, nu și da
nu se pot înmănunchea.
Nu poți fi
cum vrei tu:
nu poți fi și da și nu!
Când iubirea spune: hai!
Lenea-ți poruncește: stai!
Când Isus vrea să lucrezi,
lenea-ți spune să mai șezi.
Bun și rău, rău și bun
când se-adună se răpun.
Nu poți da brațul tău
Celui bun și celui rău.
Cerul vrea copii cuminți
însă lumea vrea să minți.
Domnul vrea să fii în har,
iar Satan să fii murdar...
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre minciună și religie, adresa este: