Poezii despre moarte și nas
poezii despre moarte și nas.
Porcul
să mori să trăiești
ești
același animal de companie cu sârmă
în moalele nasului
pentru
dumnezeu putrezești niciodată (?!) dual
mugurii
tăi - prin de-turnarea metalelor -
sunt
florile râtului viitoare
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfaturi guvernamentale
Spală-te pe mâini Ilie!
Poartă mască!.. pălărie,
Nu da cu mâna pe față
Dacă ții... la a ta viață.
De strănuți și de tușești,
Cu vecinii... de vorbești,
Nasul ține-l... în batistă,
Că-i o gripă ce persistă.
Nu mai hoinări prin sat,
Dacă nu ești... vaccinat,
Stai acas', stinge lumina
Că te așteaptă carantina.
Necaz mare, mare hora,
Vin viruși... din diaspora,
Rezistenți la tot și toate
Ca bugetu-n... sănătate.
[...] Citește tot
parodie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E albă noaptea
E albă noaptea și-mi pare că pe drumuri
Se plimbă morții lumii
În robe violete,
Ard stelele-n cenușa stropită cu parfumuri
Prin somnul dulce al-mumii
Mai trec gabriolete.
E atâta necuprindere în vârstă și mă duc
Să pun sub nasul morții
Fum greu de busuioc,
Mai vin batrânii lumii cu fluiere de nuc
Să-și piardă datul sorții
La jocuri de noroc.
E albă noaptea și-mi pare că pe drumuri,
Ard stelele-n cenușa stropită cu parfumuri.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (2 mai 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adrian Maniu: Menajerie
În orașul de provincie banal
unde niciodată nu se văzuse vrun papagal,
la colțul străzii pe maidan
a apărut un cort.
(Nu se mai văzuse așa ceva de-un an.)
La intrare sta-n picioare un om mort
și o flașnetă țipa indiscretă melancolii
de amurguri pustii,
pe când o femeie cochetă,
cu pantaloni verzi
și cu ciorapi,
ținea în mână o cravașă ca o baghetă
și făcea semne ca să îndemne din cale
să intre niște soldați la animale.
(Mai era acolo și o maimuță indecentă.)
Atunci trei copii cu nasul murdar
de pe maidan,
au scos fiecare din buzunar câte un ban
și madama le-a dat câte-un bilet...
[...] Citește tot
poezie clasică de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
îngeri nu mai sunt demult
lumea e plină de inconsecvență
dar nimeni nu se lasă convins
și tot încearcă
știu cum fiecare își susține ideea
și moare cu ea-n brațe
caut să pricep demersul
nu mă dau bătut
dar primesc pe la spate
rațiunea se clatină
adevărul se îngroapă repede
deși nu e mort
îngeri nu mai sunt demult
defilează cei puternici
cu mâinile-n buzunare
și nasul pe sus
lumea e ruptă-n bucăți
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gură largă
dacă tragi pe nas întreg peisaju... dacă
schingiuești cu ură cu temperatură cres
cută căi nazale și fluturi de mulci iar bereta
cade-ntr-o parte ca la poeții de-altcând
poate atunci
bâlbe și brânci către tine îmi va da o vechime
a... sentimentelor în
aerul de purtat ca un fes (?!) care ur
mărește unele guri
de canal ca să a... tragă cât mai aproape de țipete
-n buzunarele
pantalonilor un plic desfăcut cu mișcarea
limbilor moarte cumva de temut
în toată nebunia tăcerii, de cercetat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delir
Am febră, iubito, mă tem c-am să mor
Și cine-ți va spune poveștile seara
Și cine șopti-ți-va cuvinte de dor
În patul cel moale și iarna și vara?
Am febră, iubito, mă tem că mă duc,
Și cine-o să-ți mângâie părul și sânii
Și cine-o să-ți pupe curbatul năsuc
La care mă-nchin ca la idoli păgânii?
Am febră, iubito, mă tem că dispar
Și cine-o să-ți bucure serile ochii
Și cine-o să geamă, rupându-ți, barbar,
Cu sete, și ultimii nasturi la rochii?
Am febră, iubito, dispar în neant
Și știu că-i retorică fraza cu cine,
Că nu-ți va fi greu să-ți găsești un amant
Să-ți stea la picioare mai mult decât mine.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un pahar de bere
Sculul ăla deșirat din hanul de la drum, scârba aia de muiere,
Aproape m-a ucis pentru c-am cerut credit un pahar de bere;
S-o ia naiba pe țoapa cu fața de zer stricat și cu lațele murdare
Și s-o bată până-i ies pe nas manierele proaste și rudimentare.
Acea maimuța opărită, cu fălcile enorme, acel ardei umplut
Pornit pe căile virtuții, cu-o voce care-ar fi trezit din somn și morții,
S-a repezit la mine, urlând și spumegând, din clipa-n care m-a văzut,
Bușindu-mă afară din local, de m-am lovit la cap de stâlpul porții!
Dacă-aș fi cerut proprietarului, mi-ar fi dat un ulcior în fiecare zi;
Dar ea, cu berea la-îndemână, nu s-a-îndurat să-mi dea o picătură.
Mărită-o, Doamne, c-un moroi și-ajut-o să-i nască aceluia pisoi
Deie-i Cel Prea Înalt râie ori de câte ori n-am eu berici de pus în gură.
poezie clasică de James Stephens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vede
Dumnezeu vede
Cum gândurile mor
Și-și varsă cuvinte-n emoții,
Până te umpli,
Din nou,
De sensuri.
Dumnezeu vede
Cum scazi în putere
Și-și pune un umăr în încercare
Până crești,
Deodată,
Mai mare.
Dumnezeu vede
Cum uiți să privești
Și-ți pune ochelari pe nas,
Până vezi
Altfel,
Înainte.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (7 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
* * *
dacă mori din iubire
ea se-neacă în plictiseală
cu părul ei negru alungat
din ochii verzi cu regularitate
dacă mori din iubire
poți să devii etern într-o cronică
pe care o poate ea citi așteptând
băiatul care aduce pizza
dacă mori din iubire
ea visează că se plimbă
cu iahtul sub luna strălucitoare
pudrându-și nasul discret
dacă mori din iubire
ea o zâmbească trecătorilor
cuceriți de frumusețea picioarelor
care poartă pantofi negri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și nas, adresa este: