Poezii despre moarte și vacanță
poezii despre moarte și vacanță.
Tanti...!
Eu ți-am vorbit frumos
nu cu «fă»
nici în zeflemea, de fapt
nu ți-am cerut nimic, tu
pretinzi că ți s-ar cuveni
ultima felie din soartă
și tu s-alegi «când-ul»!
Ăă... Moarte cum să-ți spun
domnișoară sau... doamnă?!
Aha, te închipuiam «fată-mare»
nu-i nimic, treaba ta, știi ce
n-o să tac oricum, așa că
nu te-mpinge în mine doar
n-ai concurență, ia-ți și tu
o vacanță, ceva, câteva veșnicii acolo
nu te mai zgâi așa fălos
la amărâtul ăst de suflet
ține și tu dietă, a... vezi că
intrăm în postul cel mare...!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea lui Guillaume Apollinaire
noi nu știm nimic
noi nu știam nimic despre durere
anotimpul amar al frigului
scobește dâre lungi în mușchii noștri
el ar fi preferat bucuria victoriei
înțelepți sub restriștile calme în colivie
neputând face nimic
dacă zăpada ar cădea în sus
dacă soarele ar urca la noi în timpul nopții
să ne încălzească
și arborii ar atârna cu coroanele lor - plânset unic -
dacă păsările ar fi printre noi să se oglindească
s-ar putea înțelege
moartea ar fi o îndelungată călătorie frumoasă
și vacanțele nemărginite ale cărnii structuri și oase
poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măgărușul albastru
cei mai mulți dintre p
rieteni locuiesc la satele din p
roximitate - o p
limbă câinii versați pe la școli
în vremea vacanței (?!) - în p
ula calului uneori
când arată ca un m
ăgăruș alb
astru albastru cu sexul
de ne
negociat către ieslea cu mor
covi abia scoși
din pământuri
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec naiv
Iubita mea îmi poartă scrisorile-ntre sâni
și e nebună de legat cu funii groase
Și de adus pe-ascuns la mine-acasă
Și de ținut în șir cinci săptămâni.
Zic unii că-i prea mică și nu știe
Cum face roua fluturii să moară,
Cât puf există într-o păpădie,
De unde-și iau motanii scorțișoară.
Dar asta n-are nicio importanță!
Oh, ea nu contenește să mă cheme,
Netrebnica, în fiece vacanță,
Cu chica spumegând de dulci blesteme!
Și îmi trimite-un milion de poze
Lascive și dilii pân' la ruină,
De-mi vine să sparg melci și să rup roze,
Căci, Doamne-Dumnezeule!-i virgină.
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testament
Știind că studiat voi fi în școală
Și clasic voi ajunge (abia mort),
La port și-n vorbă-s grav, grav mă comport,
Svârl mici biografii pe-un colț de coală
Și-s vesel când prevăd cu cât efort
M-o comenta un critic-din-greșală
Găsind că-n orice strofă e-o scofală:
Nu dau pe glosa lui măcar un ort!
Las operele-mi - toate - în ediții
Cu textul integral ne variétur:
N-am chef ca peste ani neisprăviții
Pe barba mea să-și cumpere-acareturi
Și să petreacă-n Franța o vacanță
Cu-o scórie-n doi peri din nu ș'ce stanță.
poezie celebră de Romulus Vulpescu (23 iunie 1956)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacii se îmbracă în uitare
și-au trimis tot verdele în vacanță
și cu tonurile pământii la vedere
așteaptă o nouă revoluție. vegetală.
castanele cad singure,
cernând ploaia
așteptările zboară, stoluri, stoluri
și neaua cade învelitoare și mormânt
undeva la limita vieții, visele uită să îmbobocească
pretextând că și moartea e o alternativă...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miorițul
aștept un voucher de vacanță
să mă cazez lângă o stână
să mulg berbeci de anduranță
cu o mână pentru lapte
cu o mână pentru lână
cu piciorul pentru stână
și ce o mai scrie-n carte
fără să moară vreun om bun
despre (n)oi și transhumanță
fără să-nvie vreun nebun
scriind poeme pe-o chitanță
lângă o stână de vacanță
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec naiv
Iubita mea îmi poartă scrisorile-ntre sâni
și e nebună de legat cu funii groase
Și de adus pe-ascuns la mine-acasă
Și de ținut în șir cinci săptămâni.
Zic unii că-i prea mică și nu știe
Cum face roua fluturii să moară,
Cât puf există într-o păpădie,
De unde-și iau motanii scorțișoară.
Dar asta n-are nici o importanță!
Oh, ea nu contenește să mă cheme,
Netrebnica, în fiece vacanță,
Cu chica spumegând de dulci blesteme!
Și îmi trimite-un milion de poze
Lascive și dilii pân' la ruină,
De-mi vine să sparg melci și să rup roze,
Căci, Doamne-Dumnezeule!-i virgină.
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroii din ghene
așteptăm așteptarea
cuminți și ordonați
cretinizați de un sistem
corupt, murdar, incompetent
Ei pleacă în vacanțe
două luni sau o viață
noi, muncim, muncim
până murim
ăsta ne este chinul și destinul
mâine va fi o nouă zi, nu...
noi tot
proști, fricoși și lași
Doamne, mai bine să ne lași
nu ai ce mai face azi cu noi
buni doar de aruncat la gunoi
Ei, noi,
eroi de gunoi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salvarea de mâine
Da, melcii mor la fel ca noi,
Vara nu înseamnă doar plajă.
O pereche de bikini,
30 de lei.
Azi, în soarele atotputernic,
Muștele dau check-in,
Fără prosop.
Nu te îndoi,
Vacanța noastră are rost,
Eu te voi duce pe un deal,
Vom sta la un hotel divin
Și vom visa doar caviar.
Dar uite, ciorile nu dorm,
Aleargă viermii de mătase,
Alaltăieri am fost un om
Mâine mă vei privi
În oase...
NU, cu preoți, cântece și albine,
Eu nu mai merg pe acel drum.
Salvarea mea,
[...] Citește tot
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și vacanță, adresa este: