Poezii despre modestie și timp
poezii despre modestie și timp.
Cadouri de Valentine's Day
Anul ăsta, "Valentin"
Soaței i-a dat un rubin,
Prins în aur pe-un inel;
Ea dorea chiar un castel,
Eu, modest, un băiețel...
poezie de George Budoi din Dicționarul dragostei (14 februarie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Panoramă
Vraciule înfricoșat
surd, olog și gușat
arată-mi comorile tale
înalte, pătrate, ovale.
De câteva zeci de ani
vinzi minuni pe gologani
dragoste, noroace, blesteme,
care modeste, care cu steme.
Poate ai aur, poate ai rubine,
căpestre, ogoare, albine
sandale ca Petre Schlemil
ori alt obiect mai util.
Dă-mi-le pe toate mie
pentru o imensă filotimie,
pentru ca să cumpăr cojoace
la toți puii care ies din găoace.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", anul I, nr. 11 (mai 1940)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măgarul și primarul
Măgarul, remarcatul din turma de mioare,
Nemuls seară de seară de trudnicul cioban
Sau tuns chilug, se crede probabil, cel mai tare
Conducător de obște, ales, chiar suveran!
o umbră de morală
Prin sate și orașe - la șes, la deal, la munte -
Un bâlci grotesc se-abate în ani electorali:
Spectacol cu bufonii ce se visează-n frunte
Ca și măgarii, vrednici, săraci, modești, morali!
fabulă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiunea autorului: slăbiciunea sa în fața lumii, a trecerii vremii și a Poemului de purpură
Acesta e autorul: el duce pe umăr un crin ca pe-o pușcă.
Astfel înarmat, tot ce există îl mușcă.
Adeseori spune:
"o, slăbiciune
numele tău este artă."
Fiind deci atât de ridicul și slab, întreprinderea lui e deșartă,
întocmai ca a zidarului, fratele său,
care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău.
Dar mai cu seamă,
ora îi pare târzie, și mult îi e teamă
că vremea nu-i pe măsura uneltelor sale modeste.
Deci plin de mâhnire el vă propune această poveste.
poezie de Mihai Ursachi din Arca (1979)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
O viață de marinar
Oh, lucruri scumpe, de fală, marinarul n-are
Doar un cufăraș de lemn și-un costum ars de sare.
Dar, oricât de modest în ochii celorlalți apare,
Pe Dumnezeul cel viu, a lui e-ntreaga mare!
Distanța care crește-n urmă și care-n față scade,
Și inima de-a fi acasă pe valurile albe și nomade
Pe nava care lasă-n pupa o volbură de ape-n spume,
Prin zile toride și furtuni sălbatice, nebune.
Oh, un marinar nu are prea multe de iubit
Dar are deasupra, albastru, tot cerul infinit
Și talazuri în jur argintii cum e cobaltul
Hălăduind, în tunet, de la un țărm la altul.
Așa că-nmormântați-mă,-n ora morții mele,
Acolo unde cliperele înalță albe vele;
Lasați trupului meu, atunci rece, încântarea
De-a dormi-n singura casă pe care-a avut-o marea!
poezie de Harry Kemp din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alai cernit
Eu am rămas la coada vieții
Ca un țăran la coada vacii,
Pierzându-mi anii tinereții
Lângă părinții mei, săracii.
Apoi m-am însurat cu tine,
Să nu fiu tată prea bătrân,
Însă nu m-am putut abține
La coada vieții să rămân.
Când o să mă vedeți în fruntea
Unui alai cernit, funest,
Atunci voi trece peste puntea
Mândriei de a fi modest.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 mai 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascultă
Invață s-asculți ingerii nopții,
Zbuciumul vântului
Si liniștea ploii....
invață s-asculți glasul pământului,
Tăcerea cerului
Si freamătul zilei care vine.
Invață s-asculți pe cel ce-ți vorbește
Si este lângă tine....
Invață s-asculți gândul care te urmărește
Ca umbra ta, in lumina soarelui.
Si nu uita,
Ascultând vei invăța,
Să fii bun, modest si iertător,
Depășind furtunile,
Stăpânind bătăile inimii
Si păstrând ritmul pașilor in timp.
Ascultă....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constantin Păun
Când craiovean, când ploieștean,
Onorat fost CFR-ist,
Ne-ntrecut-epigramist,
Si poet și haijin,
Talentat și chiar modest,
Având literar succes...
Neobosit, dăruiește
Tot ce-n pagini a tot scris
In decursul anilor...
Nimic nu-i poți reproșa.
Patriot convins, prin fire,
Acest om "împăunat"
Unde apare, se impune...
Nicicând nu va fi uitat.
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eulalie - un cântec
Trăiam sihastru
Pe-un jalnic astru
Și sufletu-mi apă era stătută, cețoasă,
Până ce blânda, frumoasa Eulalie îmi deveni
Îmbujorată mireasă,
Până ce-auria fată Eulalie îmi deveni zâmbitoare mireasă.
Ah, stelele-n-nalt
Mai palide ard
Decât ochii fetei scânteietoare
Și nicicând fulguiri,
Selenare aburiri
În tonuri de purpuri și mărgăritare,
Nu s-ar putea asemui cu-ale modestei Eulalie bucle-smerite la-nfățișare,
N-ar putea cândva prețui cât-ale limpedei Eulalie, bucle umile la-nfățișare
Îndoială și chin
Nu, nu mai revin
Căci sufletul ei în suspine mă va-nsoți,
Și, cât e ziua de mare,
[...] Citește tot
poezie celebră de Edgar Allan Poe din Din lirica de dragoste a lumii, traducere de Maria Banuș
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
I
Voi părăsi
piscul alb acoperit cu zăpadă
ce încălzea cu un surâs rece
nemărginita mea singurătate.
Îmi voi scutura de pe umeri
cenușa aurie a aștrilor,
așa cum vrăbiile
își scutură zăpada
de pe aripi.
Așa modest, omenos, întreg
așa preabucuros și neprihănit
voi trece
pe sub acaciile înflorite
ale mângâierilor tale
și voi bate
în geamul prealuminos al primăverii.
Voi fi băiatul cel bun
care le zâmbește lucrurilor
și sie însuși
fără șovăire sau neîncredere.
[...] Citește tot
poezie celebră de Yiannis Ritsos din Simfonie de primăvară (2009), traducere de Tudor Dinu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre modestie și timp, adresa este: