Poezii despre munți și visare
poezii despre munți și visare.
Prin munții pustii de la nord, singuratic
Prin munții pustii de la nord, singuratic
Se-nalță un brad pe-un pripor;
Se leagănă-n vânt, ațipește; și fulgii
S-aștern și-l acopăr ușor.
Visează; și-n vis i se pare că vede
La sud cum se-nalță stingher,
Pe-o stâncă golașă, încinsă de soare,
Un mândru și trist palmier.
poezie clasică de Mihail Lermontov, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorule
Frunzuliță flori mărunte,
Munții mei, tâmple cărunte,
Dați frâu liber dorului,
Dorului, odorului!
Plimbă-te, dorule, plimbă,
Doinind nestemata limbă,
Flacăra mormântului
Pe viul pământului!
Du-te, dorule, tot du-te
Până-n zările pierdute,
Leagăn viselor pustii,
Copilandrelor prostii!
Lasă-te, dorule, lasă
Peste mireasa aleasă,
Din munți pân' la malul mării,
Doinind doina dragă țării
Pe aripile visării!...
poezie de Tatian Miuță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de mutat munții din loc
Parcă
visul
s-ar
furișa
Din
măruntaiele nopții
În
noaptea fragedă
a
trupului
Parcă stelele
vijelios
se-nalță
din
veșnicia sufletului
Visez și zbor
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (28 mai 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Munte vrăjit
Intru în munte. O poartă de piatră
încet s-a-nchis. Gând, vis și punte mă saltă.
Ce vinete lacuri! Ce vreme înaltă!
Din ferigă vulpea de aur mă latră.
Jivine mai sfinte-mi ling mânile: stranii,
vrăjite, cu ochii întorși se strecoară.
Cu zumzet prin somnul cristalelor zboară
albinele morții, și anii. Și anii.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceața toamnei, vis de jale
Ceața toamnei, vis de jale,
Peste munți și văi s-abate.
Vântul scutură copacii,
Seci fantome dezbrăcate.
Singuratic, trist, veghează
Un copac nescuturat -
Vârful lui cel verde pare
Că-i de lacrime udat.
Pustiirea din natură
Este inima-mi cernită,
Iar copacul verde, dragă,
E icoana ta leită.
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ctitorind soarele omeniei
Motto: "Vreme trece, vreme vine."
Chiar dacă timpul trece
Prin timp noi vom rămâne,
Chiar de ni-i clipa rece
Noi tâmpla ne-o vom ține;
Și frunte lângă inimi
Și inimi lângă frunte
Noi sus vom ține gândul
Mai sus decât un munte.
Și muntele e-o treaptă
Și noi suntem un munte,
Când florile ne ard sub pleoape
Și ochii-n rouă știu să cânte.
Iar când durerea e adâncă
De nu mai vrea din gând să iasă
Noi știm să facem visul stâncă
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din revista Liceul, nr.16 (1978)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În zadar floarea de mac
În zadar floarea de mac
ia formă de clopot
somnul se prelinge
pe gene
filosoful deveni
sferă gânditoare
fotbalistul ajunse
un picior uriaș
o nopțile mele tinere
întorceți-vă de prin taverne
că voi visa
visul altuia
sub acest munte
obosit de a mai fi munte.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Poem
Soria, în munți albaștri,
pe câmpuri violete,
te-am visat de multe ori
cu tăpșanele tale de flori,
acolo unde Guadalquivir curge
printre portocali aurii
spre mare.
poezie de Antonio Machado din antologia de versuri Florile lumii în siajul navei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Extaz
O oră între-abis și umbre
la răscruci de veac și teamă,
o oră prelungită-n slavă
mi te-a dat, ca-n vis, în seamă.
Promisă tu, în dar luată,
fii ureche și ascultă:
puternic vine foc din tine,
freamăt nou și sete multă.
Ah, bucură-te și veghează,
tu, edenică-ntrupare!
Vrăjit un munte în amiază
se apropie de-o floare.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patul de frunze
Pe-un pat de frunze-am poposit
În a inimii pădure,
Când visarea m-a răpit
Din cetățile obscure.
Luna s-a urcat pe cer,
Ața babii pe fuior
Eu în strat aurifer,
Prin al muntelui obor.
Vrăbiile-amuțit-au iar
Sus pe crengile de fag,
Frunze scârțâie-n calvar
Prin al patului gulag.
Hoinărind în vis de noapte
Prind al steagului balaur,
El trezit din foi de carte,
Eu dormind pe pat de aur.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre munți și visare, adresa este: