Poezii despre oameni răi și timp
poezii despre oameni răi și timp.
Omul rău
Omul rău îmbătrânește
Și putera îi slăbește;
Răutatea-i ticăloasă
E tot timpul viguroasă.
pamflet de George Budoi din Bunătatea și răutatea (3 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebările zebrei
Am întrebat zebra,
Ești neagră cu dungi albe
Sau albă cu dungi negre?
Iar zebra m-a întrebat la rândul ei,
Ești om bun cu obiceiuri rele
Sau om rău cu obiceiuri bune?
Ești gălăgios și din când în când tăcut
Sau tăcut și din când în când gălăgios?
Ești un om fericit cu unele zile triste
Sau trist cu unele zile vesele?
Ești dezordonat și uneori îngrijit
Sau îngrijit și uneori dezordonat?
Și tot așa, dă-i și dă-i, dă-i și dă-i,
Și dă-i, și dă-i.
N-o să mai întreb zebra
Niciodată ceva despre
Dungile ei.
poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La anul și la mulți ani
Anul Nou ne trece pragul,
Să-i primim în suflet largul,
Sănătatea să ne-o înnoiască,
Bucuriile să le-nmulțească,
Liniștea s-o facă stâlp de ușă,
Grijilor le vânture cenușă,
Pod spre împlinire să urzească
Și de oameni răi să ne ferească,
În credință să ne înfășoare,
Cugetului nască-nseninare,
Ochiul să ni-l umple cu lumină,
Lacrimii să sece rădăcină,
Altoiască-n inimă iubirea,
Urii să înnoade împietrirea,
Izvorască-n ocean și mare
Multă, să o soarbă fiecare,
[...] Citește tot
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Direct în cer
Cu toată lumea mă împac
și mă-nțeleg nespus de bine
cu oameni buni, cu oameni răi,
dar nu mă-mpac, moarte, cu tine.
Ne facem casă, avem copii,
să-i dăm la școli ne străduim
și, dintrodată, fără veste,
a trecut timpul și... murim
Aștept venirea lui Iisus,
căci nu vreau, moarte, ca să pier
si n-o să mai trec pe la tine
mă duc cu El direct în cer.
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învățături
I
Să te ferești de omul bun
El știe toate ce se spun,
El toate cursele le vede,
Se face toate a le crede.
Și, cum nu spune niciodată
Ce suferință i-a fost dată
Și nu se plânge în zadar
De tot ce-i poți da mai amar,
El cu acest blând chip al său,
Te face zilnic tot mai rău
Și peste capul vinovat
Adună tot ce a iertat.
Și, neînștiințat, te duci,
Mânat tu însuți de năluci,
Cu gândul la prostia lui
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Iorga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire furată
Cine nu știe de fapt,
Cum trăiești fără iubirea,
Ce o dată te înalță,
Pan' la stele și mai bine.
Dar sunt oameni răi în lume,
Care ca să-ți facă rău,
Te desparte într-o clipă,
De iubirea ce-ai purtat-o nouă luni în pântece.
Și fetița mea frumoasă,
E-nvățată să urască,
Tot ce e frumos în lume,
Și iubirea părintească.
Deși mama ei cunoaște,
Toate mașinațiile,
Știe că va veni o vreme,
Să culeagă roadele.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Dolores Balaj din Lăcrămi din suflet (martie 2019)
Adăugat de Mihaela Dolores Balaj
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aemilianus Monae, din Alexandria, 628 - 655
Îmi voi construi o panoplie inexpugnabilă,
din vorbe, expresivitate și maniere;
astfel îi voi întâmpina pe oamenii răi,
fără nicio teamă sau slăbiciune.
Ei vor vrea să mă rănească. Dar dintre cei care
se-apropie de mine niciunul nu va ști
unde-s rănile mele, zonele mele vulnerabile
tăinuite sub toate minciunile care m-acoperă.
Cuvinte lăudăroase ale lui Aemilianus Monae.
Și-a construit cu adevărat vreodată acea panoplie?
Oricum ar fi, n-ar fi purtat-o prea mult.
A murit în Sicilia, avea douăzeci și șapte de ani.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flash
încerci să scapi fetița
de oamenii răi conduși de
omul rău care slujea o față
bisericească vândută diavolului
erau păsări de pradă cu înfățișare
umană și suflet de fiară
*
violența a început într-o noapte
când toată lumea era beată
sau drogată
umblau cu țigările în colțul gurii
morții umblau pe stradă
cu toporul înfipt în vârful capului
alții aveau inimile străpunse
*
conduc cu viteză să nu adorm
mă arunc în gol de la ultimul etaj
după ce m-a sărutat un înger
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe malul Oltului
Pornind din Lotru spre Cornet,
Șoseaua urcă-ncet... încet...
Ținându-se parcă de mână
Cu linia ferată,
O vecină,
Ce-i pare totuși o străină,
Fiindcă nu seamănă cu ea,
O biată bătrână șosea
Banală -
Dar națională!...
Șoseaua urcă-ncet, ca de-obicei,
Proptindu-se doar în copacii ei...
Urcă tăcută
Și timidă
Ca o omidă...
În timp ce linia ferată
Urcă țipând,
Parcă-ar fi beată,
Ca și locomotiva "Malaxa",
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ne furați copilăria, oameni...
Nu ne furați copilăria, oameni...
Nu ne furați copilăria,
Chipuri încruntate cu suflet de statui,
Ce râsul nu-l cunoașteți
Și zâmbetul vi s-a uscat pe buze,
Ca iarba arsă pe câmpii
Și nu-l aveți, decât pentru capricii ieftine, amăgitoare,
Iar viața caier încâlcit de timp, necurat petreceți,
Cu fețe duble, ascunse între murdari pereți.
Nu suntem noi copiii vina neșanselor voastre oameni, părinți...
Venim pe lume nevinovați, pentru a fii fericiți
Și deseori ajungem victime sigure,
Mofturilor voastre bolnave.
Copii nerecunoscuți sau pe viață batjocoriți.
Nu pricepeți oare, războiul
Ce în mințile noastre confuze stârniți?
Nu ne furați copilăria, oameni răi,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (1 iunie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre oameni răi și timp, adresa este: