Poezii despre odihnă și somn
poezii despre odihnă și somn.
Alfa 17
Vara
adoarme ușor,
vacanțele-i preamăresc
odihna,
puii rândunicii
iau lecții de zbor,
semn că toamna
e la orizontul
țărilor calde.
poezie de Ion Țoanță din Alfa Mirabilis (noiembrie 2016)
Adăugat de Lucia Mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Ulițele-nnegurate
Luna în argint le-mbracă,
Limpede un clopot bate
Straja cea dintâi...
În grădină doarme floarea,
Doarme fluturul pe floare;
Până și privighetoarea
A tăcut acum...
O, natură, împrumută-mi
Din odihna ta o clipă -
Vino, dulce somn, sărută-mi
Ochii obosiți...
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somnul
Somn dulce, pune-mi mâinile-ți ușoare
Pe ochi, pe frunte,
Și-mi cântă cântecele tale aromitoare,
Duioase daruri din comoara-ți de minuni mărunte...
Somn, spune-mi iar poveștile acele
Ce-ndeamnă ostenitul suflet să se culce
Și dau odihnă gândurilor grele.
Tu singur știi să povestești atât de dulce.
Adu-mi vederi din țări străine
Pe care-n veghe nu le-ajungem niciodată.
Și pân'ce stelele mai palide s-arată,
Lasă-mi fruntea pe-al tău umăr să se-ncline...
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Treaz stau
toată noaptea lângă perete
mi-am rezemat speranțele
unui pui de somn odihnitor
alături stă insomnia de fiecare
noapte la fel de obosită
chiar mai somnoroasă
decât îmi imaginam vreodată
privesc umbrele și una-mi pare
cunoscută îmi spune memoria
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea și noaptea
Noaptea e un sfetnic bun care doarme ziua toată,
Ia decizii înțelepte, având mintea odihnită.
Dragostea în schimb, săraca, nu prea doarme niciodată;
La suflet nemuritoare, dar cu mintea ostenită.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-am dormi...
Fără păcat e omul când e copil
Dar incet il uită-n el prins de util
Și doar când corpul m-ai și doarme
Omul numai face păcate, Doamne!
Si te gândești Tu ce aici ar fi
De gândurile nu ni le-am odihni
Dimineața să ne trezim senini
Precis eram acum gata a sfârși...
Căci jumatate din viată, dormim
Și jumătate ne facem că o trăim...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima noapte
A fost o noapte
când tata în vis a pogorât
deschis-a ușa nopții
și mi-a așezat în palmă
o viață de copil,
mi-a dat cămașa lumii,
m-a transformat în șarpe
să sap un adăpost
la temelia casei.
Voi pune între mine și soare
hotare de pământ,
voi ridica din piatră
zidire de cetate,
în locul acesta voi așterne
odihna mea,
un somn uitat de moarte.
O filă dintr-o noapte
gonește către ziuă
[...] Citește tot
poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu. Referitor la odihnă,somn, dory58 [din public] a spus:Voi pune între mine și soare hotare de pământ, voi ridica din piatră zidire de cetate, în locul acesta voi [...] | Citește tot comentariul
Dacă
dacă privirea ta
s-ar odihni preț de o clipă
în ochiul meu
am fi puntea ce leagă
însăși esența creației
între oglindă și linia
orizontului ce naște mereu
pânze și umbre
și am dormi veșnic
în armonie deplină
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
In Gand
în gândul meu
eu îți vorbesc
pe brațul tău
mă odihnesc
povești îți spun,
te-alint și te iubesc
iar când ți-e greu
te liniștesc,
te-așez pe tron impărătesc
cu tine
o cafea servesc
cu tine dorm
și mă trezesc
"o zi bună"
îți rostesc
ochii mei mereu
zâmbesc,
în gândul meu
eu te iubesc
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trup vremelnic
Un trup vremelnic, ce viața își imită,
Conturul căprui își apleacă-n retine,
Despuiatele aripi vor să-l trimită
Să zacă-n boala căzutelor cortine.
Sălaș își zidește în pragul tâmplei stângi
Luna, croiește cuib să-și adoarmă ziua,
Să n-o săruți, odihna dulce pală să-i înfrângi,
Destul că gândul meu iar îi bate piua.
Culeg orfane visuri neîmplinite,
Le-adapă stele căzătoare în festin,
În buchetul de cărări nemărginite
Rămân pelerinul aceluiași destin.
poezie de Liliana Pușcașu-Ravar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre odihnă și somn, adresa este: