Poezii despre odihnă și timp
poezii despre odihnă și timp.
Pas în destin
1. Pe tălpile mele odihnește nepătrunsul
umbră străină despuiată de vise
sub fiecare pas înflorea un tei
2. Muguri de îngeri la poarta zilei
așteptau să-și lepede chipul lunii
sub fiecare pas e ziuă
poezie de Diana Mihaela Zăgan din Poezia (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de toamnă
Toamna a-început să pună
geană peste geană.
Tuturor vrea să ne spună
că se lasă iarnă.
Obosită, odihnește
pânâ-n anul următor,
Când revine și vestește
că va fi mai roditor.
poezie de Dumitru Delcă (19 noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odihnă
Sunt singură. E liniște în jur.
Ceasul respiră, apoi tace, cu timpul vrea să se împace.
O carte nici bună, nici rea se odihnește și ea.
Sufletul meu închină un imn oboselii senine.
poezie clasică de Margareta Sterian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exilați în munții din suflet
Exilați în munții din suflet,
lovim cu aripa gândului ancora vieții.
Unde îți vei odihni fruntea obosită
când, însângerați de lama ascuțită
a timpului,
vom înțelege că în dragoste
n-am știut să învingem?
poezie de Elena Contoman din Când îngerii iubesc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare, lună, stele
Despre soare, lună, stele,
Scriu în versurile mele.
Când soarele strălucește,
Luna atunci odihnește.
Ceru-i văduvit de stele
Fiindcă odihnesc și ele.
Apoi, roata se-nvârtește:
Astrul nopții strălucește
Și soarele odihnește.
Stelele pe cer apar,
Se aprind în lampadar.
Sub feericul ei cer,
Noaptea este un mister.
poezie de Dumitru Delcă (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astenie
Mă îmbrățișează dorul de ducă
aș tot merge prin vii...
m-aș odihni sub nucul bătrân
visând ore în șir,
scriind din nou poezii.
poezie de Sebastian Marin
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Ulițele-nnegurate
Luna în argint le-mbracă,
Limpede un clopot bate
Straja cea dintâi...
În grădină doarme floarea,
Doarme fluturul pe floare;
Până și privighetoarea
A tăcut acum...
O, natură, împrumută-mi
Din odihna ta o clipă -
Vino, dulce somn, sărută-mi
Ochii obosiți...
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte în câmpie
O noapte de vară, trăită în câmpie,
Sub cerul plin de stele și lună argintie,
Înseamnă odihnă, înseamnă sănătate,
Înseamnă hărnicie și roade mai bogate.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secvență.Viața și Moartea într-o singură clipă
La câteva zile distanță
ninge cu furie
frigul se zvârcolește
sub anotimp
umbre și scâncet de bob
o lumânare ghemuiește liniștea
într-un colț
un copil o strigă pe mama
timpul sculptează pe tristeți
la capăt de anotimp
se odihnește tata
îi fac semn dintr-o lume
în care oamenii
așteaptă apocalipsa
poate sunt singurul
ce așteaptă cu atâta emoție
ziua în care
toate anotimpurile
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deci nu vom mai hoinări
Deci nu vom mai hoinări
Noaptea-n ora cea târzie
Chiar de inima ar iubi
Chiar de luna-i aurie.
Căci spada teaca-și tocește
Și sufletu-n piept se stinge
Inima se odihnește,
Dragostea n-o mai atinge.
Noaptea-i să iubești, tu știi
Doar că ziua-i prea grăbită
Și nu vom mai hoinări
Chiar de luna-i răsărită.
poezie celebră de Byron, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre odihnă și timp, adresa este: