păr şi viaţă

* * *

ne naştem
trăim
murim
avem părul negru
Dumnezeu e încă alb.

poezie de Sorin George Vidoe din Cuvinte în piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata cu părul de foc

Te port în suflet şi în gând
Oare unde eşti acum
Plâng şi mă gândesc
Oare de ce te am lăsat să pleci...

Te-am trimis pe uşă afară
N-am realizat ce pierd
Un suflet cât o comoară
Un zâmbet superb
Eşti regretul vieţii mele...

poezie de Valentin Zaharia (16 iunie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragul nostru băieţel

Dragul nostru băieţel,
Ai împlinit de acum un an.
Să creşti mare voinicel!
Îngerul nostru cu păr bălan.

Ai făcut primii tăi paşi.
Pentru noi e o bucurie mare.
Să fii fericit în viaţă.
Şi calea să-ţi fie luminată de soare.

Să ne aduci numai bucurii
Noi foarte mult te iubim.
Căci viaţa e frumoasă
Şi tu eşti darul nostru divin.

poezie de Vladimir Potlog (2 iulie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo

Femeia asta
Are pe cineva în baie.

Vorbeşte cu mine,
Mă iubeşte sincer,
Dar cineva se tot foieşte în sufletul ei,
Dincolo de mine.
Îi citesc în ochi,
În păr,
În linia vieţii din palmă
Că această casă n-are decât o singură intrare,
Că-mi ascunde pe cineva în baie.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub paşii tăi ştrengari, frumoasă Evă,
La viaţă se trezeşte-ntreaga sevă.
Pe părul împletit în mii de funii,
Ţi-am pus cununi de roze şi petunii.

catren de Mihaela Banu (5 mai 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâzgălitură

Chipul lui Rexroth reflectând istovit
bucuria omenească
Păr alb, sprâncene-naripate
mustaţa ca o mătură,
flori ţâşnind din
capul său trist,
ascultând cântecul de stradă al lui Edith Piaf
în timp ce ea străbate universul
din care-a dispărut orice urmă de viaţă
şi oraşele s-au făcut nevăzute
a rămas numai Dumnezeul Dragostei
zâmbind.

poezie de Allen Ginsberg (martie 1956)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firelor ninse de vreme

Lângă tindă văd oglindă,
În oglindă văd un chip,
În păr viaţa vrea să-mi prindă
Argintii fire de timp.

Strecor mâna tremurândă,
Firele le răvăşesc.
Pe chip râuri se scufundă,
Gânduri vechi mă năpădesc.

poezie de Camelia Olteanu
Adăugat de Camelia Olteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi viaţa

Şi viaţa care merge înainte
şi fără tine, şi fără tine, şi fără tine
triumfătoare viaţă pe ruine,

pe oase şi pe părul tău de lună,
pe ceea ce a fost şi nu e,
pe ceea ce coboară, pe ce suie,

pe ceea ce nici nu ştim dacă e,
pe ceea ce nici nu ştim dacă a fost,
şi cu ce rost, şi cu ce rost, şi cu ce rost,

pe ceea ce ai vrea să întorci şi nu se poate,
pe ceea ce-i aproape şi-i departe,
pe ceea ce desparte.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâneţea

Cute-adânci brăzdează fruntea,
Părul în cap se albeşte,
Omul nu mai trece puntea,
Mersul i se-împleticeşte.

Când tot mai puţin vorbeşte,
tonusul nu mai e tonus.
Se roagă, dar nu primeşte
de la viaţă niciun bonus.

poezie de Dumitru Delcă (1 octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţă

Amarul din inima ta este trădat
de câteva fire de păr alb.
Viaţa-i asemeni unor poteci în munţi,
unde zăpada-ţi aşteaptă paşii:

Şi, totuşi, reuşeşti să te rupi de trecut
pierzându-te-n pustiu.

poezie de Li Yu , 937- 978, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!