Poezii despre patrie și suflet
poezii despre patrie și suflet.
Patria
E Cuvântul cuprins
Între Alfa și Omega,
Locul în care Timpul
Își sădește permanența:
Din laurii strămoșilor,
A cioplitorilor în infinit
Și a sufletelor călăuzitoare
De Lumină,
Frumusețe
Și Adevăr!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2015)
Adăugat de iany
Comentează! | Votează! | Copiază!
România nu mai este...
Mă doare sufletul când văd
că-n România e prăpăd.
Că-n frumoasa noastră țară
viața e tot mai amară.
Că România nu mai este
Fata Morgana din poveste.
Nu mai este,
"țara mea de glorii"
și nici "țara mea de vis".
Ducem bătălii fără victorii
și crunta sărăcie ne-a învins.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Autoportret
Lucian Blaga e mut ca o lebadă.
În patria sa
zăpada făpturii ține loc de cuvânt.
Sufletul lui e în căutare,
în mută, seculară căutare,
de totdeauna,
și până la cele din urmă hotare.
El caută apa din care bea curcubeul.
El caută apa
din care curcubeul
își bea frumsețea și neființa.
poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroii de la '89
Mulți și-au pierdut viața
Pentru patrie și popor
În suflet cu speranța
Că vom avea un viitor.
Tinerii plânși de mame
Pentru români sunt eroi
Au rămas amintiri în rame,
Dar nu vor fi uitați de noi.
Au strigat mândri "Libertate"
Purtând un tricolor în mână
Au luptat până la moarte
Pentru națiunea română!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uniunii Scriitorilor din România (USR) și Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele ș.a.m.d., membră a USR și a PSD, primarul capitalei, care siluie limba română fără nicio rușine: II (pamflet)
O, tu, patrie străbună,
Siluiesc limba română
Fel și fel de agramați,
De inculți, de-nfumurați!
Cu durere mare-n suflet,
Éu stau îngrozit și cuget:
Cât de agramați sunt unii,
Spre rușinea Uniunii!
pamflet de George Budoi din Acești Agramați care ne conduc (15 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu mă duc
Eu mă duc departe
De pământul care l-am iubit,
Și sufletul mă doare,
Inima îmi sângerează
Ca o rană adâncă de cuțit!
N-o să mai gust
Din pâinea mamei caldă,
Nici apa din izvor,
Rămâi cu bine țara mea dragă!
De tine veșnic o să-mi fie dor.
poezie de Vladimir Potlog (15 mai 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Eminescu
El e cerul și pământul,
Mândru fiu al țării mele,-
Iscusit sădind cuvântul,
Neclintit de vremuri grele.
E luceafărul speranței,
Sufletul acestei nații,
Cuget, talgerul balanței,
Urcat între constelații.
acrostih de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Port în suflet dor de țară
Port în suflet dor de țară,
Țară care o iubesc,
Altă țară mai frumoasă
Eu pe pământ nu găsesc!
Moldova ea se numește,
Ea ca o mamă pentru noi este,
Ca o zână din poveste,
Care de rele ne ocrotește.
Eu cu dânsa mă mândresc,
Patria mea o numesc
Și niciodată n-o s-o părăsesc,
Căci foarte mult o iubesc!
poezie de Vladimir Potlog (20 iulie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Patria mea
patria mea
este universul meu
"dodoloață" ciuntită,
denigrată, furată,
defrișată, mințită
părăsită de fii și fiice
rămâne pentru mine
mama
copilăriei mele
locul unde m-am născut
și trăiesc
orinde aș pleca
în universul
sufletului meu
rămâne patria mea
mai presus
de orice sentiment
păsările călătoare
migrează toamna
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamă scumpă, țară scumpă
Pământul pentru care se luptară
Străbunii mei din vremuri seculare
Mi-a dat iubirea care mă-nfioară,
E dragostea de mamă și de Țară.
Cu laptele odată eu am supt
Un sentiment de viață, neîntrerupt,
Purtând în suflet dragoste și dor,
Al Ariadnei fir nemuritor.
Aceste mari iubiri fără de seamă,
În inimi sunt nestemate stele,
Când șoapte de străbuni mă tot îndeamnă
Să port credință Țării mele.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre patrie și suflet, adresa este: