plată şi viaţă

Cel bun, cel cu Numele Iisus
Pe Sfânta Cruce şi-azi plăteşte
Exponenţialitate a Eului sedus
De viaţa care-n eternitate este

catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul se plăteşte

Primeşti când intri-n viaţă
Un credit în minute
Şi cheltuieşti din ele
Cu fiecare clipă
Şi la final
La facturare,
Totul se plăteşte.

poezie de Mihai Vintilă din Fiare şi Oameni (2012)
Adăugat de Frimu Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plata sincerităţii...

Strigă tare adevărul,
Şi spune-l verde viu în faţă,
Că ai să simţi Democraţia,
Iar Dracul ţi-e nănaş pe viaţă.

poezie de Valeria Mahok (7 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

De necrezut

Îmi pun în ordine
Viaţa de hârtie,
Înţeleg ce înseamnă
Socoteli şi chitanţe.

Cândva ştiam doar
Să-mi fac abonamente la gazete,
Acum plătesc facturi,
La bancă sau la poştă,
Se întâmplă de asemenea să scriu
Versuri.

De necrezut.

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea de colţ

Când ai pierdut, aproape totul
s-a căscat o prăpastie uriaşă şi,
brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori.

Urma să descoperi că având viaţă, ai totul...

Ca să trăieşti deplin, ai plătit urcând târâş
pe culmea durerii, unde floarea de colţ te aştepta.
Văzând-o numai, sufletul tău a renăscut.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţia nestatorniciei

Nestatornic este omul
Cei mai mulţi nu ştiu ce vor
Uşor rătăcesc ei drumul
Şi-apoi vai de mama lor....

Facă lumea cum o vrea
Nimic nu mă mai uimeşte
Însă am învăţat ceva
În viaţă totul se plăteşte

poezie de Ionel Popa (8 aprilie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluctuaţii cotidiene

viaţa are preţ
de o clipă
incoruptibilă este
doar moartea
ea acceptă un singur ort
şi acela
plătit în prezenţa
îngerilor.

poezie de Carmen Tania Grigore din Un sezon cât o viaţă
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-au zburat din suflete cocorii

Ne-au zburat din suflete cocorii
spre aceleaşi ţărmuri neştiute
şi de unde nu se mai întorc

Toamna vieţii pare nesfârşită

Ne-au zburat din suflete cocorii
de parcă am plăti un bir
mereu un altu-n fiecare an
cu o nouă generaţie de cocori
mai tineri şi mai trişti

poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1995)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea cerşetorului

Măcinat de boală cruntă,
Nu mai ştie unde merge.
Picioarele nu-l ascultă,
Nici cu ochii nu mai vede.

La viaţă nu mai gândeşte.
Nu are discernământ.
Cu nâna-întinsă cerşeşte,
Dar rămâne tot flămând.

Nimenea nu-l ia în seamă.
Tremurând în frig, în ger,
Îi plăteşte vieţii vamă,
Înălţându-se la cer.

poezie de Dumitru Delcă (1 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru E.C..

... stai Basarabie puţin
să-l pomenim
pe cel plecat să-şi are
singurătatea măsurată în hectare
- poetul cel mai trist a Europei
mai ieri tributul ţi-a plătit cu ortul popei
noi am rămas să mai creăm singurătăţi
la fel ca el să le arăm
în alte vieţi...

poezie de Iurie Osoianu (14 octombrie 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!