Poezii despre prăpăstii și timp
poezii despre prăpăstii și timp.
Doar tu
peste noi duhuri
adorm sub luna febrilă
rotindu-se în abis
câte sunt toate
și câte nu sunt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cumul
Cum devorează timpul
Momente și zile
Ani și ere geologice
Lume stele și univers
Toate dintr-o fractură
Incipientă care crește
Și nu mai stagnează
Pildă crudă și nemiloasă
A devenit vorba timpului
Și fapta lui sângerează
Iar oamenii se contrazic
Accelerat între ei
Ca să adâncească
Mai mult prăpastia
Și haosul primordial
În atare comportament
Salvarea poate veni
Numai de la îngeri.
poezie de David Boia (19 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
peste noi duhuri
adorm cu luna febrilă
rotindu-se în abis
câte sunt toate
și câte nu sunt
dacă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
materie și timp și energie și conștiința ca o claritate
ca un produs perfect a hăului pustiu
și Eminescu-Singularitate
prezentă în inimic și toate. Viu...
poezie de Iurie Osoianu (2 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hyperion, ce din genune
A răsărit pe-albastra boltă,
E-a zilelor dintâi minune,
Ce-a strâns a stelor recoltă.
catren de Mihaela Banu (5 mai 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fragii
Pădurea uriașă stinge lumina zilei.
Munții de piatră țin cerul pe umeri.
Degeaba, spun fragii, noi nu ne speriem.
Și pe buza prăpastiei, sfidând neantul,
Se leagănă candizi întreaga vară,
Cercei de ureche de fecioară.
poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
Ninge
cu argint de icoană
pe Muntele Copilăriei;
bulgări fierbinți -
îngeri făcând tumbe,
murmură, murmură,
la marginea
hăului...
Lacrima
dorului
își picură sarea
în ecoul din peștera
timpului.
poezie de N. Petrescu-Redi din Înrourări (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aurora
Ascunde lumina de vânt!
astrele sunt sclipiri de petale
prin ere, din hăul de ape
născute privirilor tale.
Stelele-apun. Și visele lor
le simt pribegind tot mai rar.
ascunde-ți lumina de soare
la ora când norii răsar...
poezie de Liviu Pendefunda din Sideralia (1979)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ora
E ora somnului ușor și-a
Blestemului sacru
Ce-l poartă apa
Planetarelor oceane albe,
Ce-l scuipă-n hăuri
Munții tari cu sânziene salbe
Alunecând naiv pe panta
Unui simulacru.
poezie de Leonard Sandor
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Isus e calea
Mii de drumuri, prin păcate
Duc la moarte și La iad
Și-n prăpastia pierzării,
Zilnic mii și sute cad.
Dar spre ceruri la viață,
Doar o cale duce-n sus
Calea mântuiri-una,
Una singură: ISUS.
Toți acei ce caută altă
Cale spre-a ajunge-n cer
Rătăcesc, se pierd
Și-n noaptea
Morții și durerii, pier.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prăpăstii și timp, adresa este: