Poezii despre religie și înfrângere
poezii despre religie și înfrângere.
Neliniște și pace
E atâta liniște-ntre noi
De parc-ar fi după război;
Nici Dumnezeu nu mai respiră
La fel de tare cum se miră.
E atâta liniște c-aud
Mirarea lui din cerul crud
Care ne-a blestemat să fim
Înfrânți și să ne despărțim.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai creat vreodată un om drept?
"Ai creat vreodată un om drept?"
"O, am făcut trei," a răspuns Dumnezeu,
"Dar doi dintre ei au murit,
Iar al treilea - -
Ascultă! Ascultă!
Ascultă și îi vei auzi sunetul înfrângerii.
poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune pentru pace
Slavă ție, Doamne, pentru-această noapte
Somnul meu în unda lunii s-a scăldat,
În abisul nopții visu-nmiresmat
Mi-a cules miresme de naramze coapte
Slavă ție, Doamne, pentr-această noapte.
A lăsat un înger porțile deschise,
Cântec fără sunet se-auzea-n sobor,
Unduiau azurul aripi fără zbor,
În abisul nopții năzărit în vise
A lăsat un înger porțile deschise.
Doamne, dă aevea pacea ta cerească,
Care întărește din fricoși profeți,
Măduva ce-mpinge seva să-nflorească,
Doamne, dă-mi aevea pacea cea cerească.
Pacea lumii zace pe vărsări de sânge,
Și rodește bobul viitoarei uri,
Pacea ta răsfrânge Raiul în făpturi
Cel înfrânt e-o jele care frânge,
Pacea lumii zace pe vărsări de sânge.
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mi-aș dori de ziua mea
Doresc să râdă-n zare magnoliile și crinii,
Să cânte maci din rai pe-al inimii altare,
Divin să înflorească, în taine, trandafirii,
Să-i înțeleg pe rând, iubind, pe fiecare!
Să fiu mereu o rază de soare arzător,
Să port parfum în suflet, pastel de primăvară,
Prieten credincios să pot fi tuturor,
Cu picuri de tandrețe să șterg orice povară!
Să pot să mijlocesc oricând în rugăciune
Pentru acei ce plâng și lacrima-i înfrânge,
Să fiu smerit și blând, făcând doar fapte bune,
Iubind neobosit, căci dragostea învinge!
Să urc pe înălțimi, dar să rămân smerit,
În salbe să prind aștri, magii de vis și stele,
Credința să-i redau aceluia lovit
Și sufletul să-mi fie tivit cu albăstrele!
[...] Citește tot
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenii
După ce Dumnezeu a creat lumea
nu s-a odihnit până ce nu a inventat
prietenia.
A știut că vom fi uneori
păsări cu o singură aripă
ce se zbat neputincioase să zboare
spre înalțimi;
căzuți, înfrânți, nemângâiați.
Și atunci ei, prietenii noștri
sunt îngeri văzuți ce ne dăruiesc
aripile lor.
Îngenunchează lângă noi,
ne țin în brațe cum
ține Dumnezeu pământul în mâinile sale;
ne șterg lacrimile cu năframe albe
tivite cu speranțe,
mângâierile sunt adieri de vânt
de primăvară
iar îmbrățisările au
parfum de suflet.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (28 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cu moartea-n simbioză
obsesia morții sfredelește în mine
cu fiecare zi m-apropii de sfârșit
uneori mă bucur de gânduri senine
țâșnind din adâncuri zburând spre zenit.
n-am ce să fac trăiesc cu moartea-n simbioză
nici o religie nu o poate învinge
mă ofilesc treptat precum o tuberoză
lumina din mine tremură se stinge.
nimic în viața mea nu pot să schimb
Lui Dumnezeu nu știu ce să-i mai cer
creștetul meu e-acoperit de-un nimb
și iluminarea nu este un mister.
azi glorific iubirea din sufletul meu
prin căderi și înfrângeri m-am călit mereu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri care nu ruginesc
corăbii de gânduri străbat vaste oceane
în portul cu poeme am poposit și eu
fantezii febrile fac scufundări în mărgeane
icoane de lumină mă ghidează la greu.
știu că rugăciunile vindecă pământul
când Dumnezeu ascultă dorințele noastre
gânduri evlavioase primenesc cuvântul
să zboare prin ceruri ca păsări măiastre.
largi voaluri de lumină suflete înveșmântă
nimeni să nu se simtă golaș și stingher
spiritul meu în cer și noaptea se avântă
în murmurul stelei tristețile pier.
lupt cu bătrânețea nu mă las înfrântă
nu vreau să ruginească speranța de fier.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rog pe Tatăl ceresc
Când corpul îți e rănit
Pământul se învârte
Inima, lovită, a suferit
Gândurile-s încărcate.
Doctorii, te-au părăsit
Oare, ce este, de făcut
Sufletu' simți, obosit
Divinitatea te-a născut.
Rog pe Tatăl ceresc,
Trimită asupra mea,
Celor pe care-i iubesc
Și peste toată lumea.
Îngerii, cei vindecători,
Cu ostile sale cerești,
Ai Domnul slujitori
Din cetăți, împărătești
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oastea Ta, Iisuse
Oastea Ta, Iisuse, va urma plăcut
calea rânduită ei de la-nceput
fie și-nainte ca-ntrecut de grea
ea până la capăt calea-și va ținea
Fii mereu, fii mereu, fii mereu
Mare Dumnezeu
cu oștirea Ta, oricât va lupta
să învingă, să învingă, să învingă ea.
Prima-nvățătură și credința ei
le-a ținut curate prin toți anii grei
nici în suferințe, nici în ispitiri
n-a călcat cuvântul primei ei iubiri.
Zestrea ei de lacrimi și cântări i-a fost
prin atâtea lupte steag și adăpost
nevinovăția duhului curat
i-a fost apărarea prin tot ce-a-ndurat.
Încă vor fi lupte poate și mai mari
vor fi și fii vrednici, vor fi și fugari
vor fi și înfrângeri ca și biruinți
dar ea își va ține drumul din părinți
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Tudor Ostasul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizita
De-acum nu-mi va mai deschide ușa
ca să-mi primească cele trei garoafe
Împreună cu vestea proastă
a ultimei înfrângeri,
cu aceeași reținere timidă
cu care în fiecare lună își primea pensia
de la statul prea milostiv.
Nu-i nimic - spunea - nu-i nimic,
după care dispărea în bucătărie
unde mai avea câteva lucruri credincioase
și sigure: sare, un cuțit, o cratiță
locul cel mai potrivit pentru un plâns scurt.
Câteodată mai băteam un cui,
mă duceam să arunc gunoiul,
reglam imaginea la televizor
și primeam câte o cartelă de carne
- Doar eu nu pot să mănânc atâta!
[...] Citește tot
poezie de Feliks Netz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre religie și înfrângere, adresa este: