Poezii despre religie și țărani
poezii despre religie și țărani.
Vis de oraș
Eu când adorm desculț visez urât
Și-n lumi de iad furat sunt și târât.
E viața vis? Dacă-i adevărat,
Mama când m-a făcut s-a descălțat.
Părinții mei m-au conceput desculți,
Dintre țărani fac asta foarte mulți;
Viața la țară-i trudă și coșmar,
Iadul nu poate fi decât agrar.
Cu toate că, dacă-i adevărat,
Femeile desculțe de la sat
Fac țesturi din infern, în care coc
Pâinea din rai, adică de la bloc.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (12 decembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie scrisa în curtea bisericii
Clopotul bate-n asfințit Starea de Asediu.
Cireada coboară peste imaș către cișmea.
În mușchii plugarului se stinge un incendiu,
Iar lumea rămâne în grija nopții și a mea.
poezie de Thomas Gray, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se lasă amurgul peste sat
Se lasă amurgul peste sat,
Peste păduri, câmpii, izvoare.
Satul pare un colț de rai,
Unde veșnic soarele răsare.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste casa părintească.
Bătrâna mamă stă cu Dumnezeu la sfat
Și cu ochii la fereastră.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste salcâmi și tei în floare.
Apare un țăran pe o cărare,
Părând că duce soarele-n spinare.
Se lasă amurgul peste satul meu natal,
Peste câmpii și turme de mioare.
Apare luna după deal.
Frumoasă ca o fată mare.
poezie de Vladimir Potlog (21 iunie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zoriori de ziuă
Sculați, sculați, boieri mari
Zoriori de ziuă
Sculați voi, români plugari
Că vă vin colindători
Noaptea pân' la cântători
Și v-aduc pe Dumnezeu
Să vă mântuie de rău
Dumnezeu adevărat,
Soare-n raze luminat
Și vă spun să ne trăiți
Întru mulți ani fericiți
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
țăranul
eu nu mă rog la munți,
la vântul din răscruci,
știu că în ceaunul cu fasole
stă dorința țăranului
cu pofta sănătoasă,
semeț precum un pisc în plină iarnă,
spălat de ploi, nevoi și viscol,
cu fruntea sub căciulă
dă glas pământului,
că acest popor nu moare
cât timp izbânda este în Dumnezeu!
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia sculați voi gazde mari
Ia sculați voi gazde mari
Ia sculați români plugari
Ca vă vin colindători
Noaptea pe la cântători,
Nu vă vin cu nici un rău,
Ci v-aduc pe Dumnezeu,
Dumnezeu cel mititel,
Mititel și-nfășățel
De la ușe pân' la masă
Fașa-i dalbă de mătasă
Cu scufie de bumbac
Moale să-i fie la cap
Este-o plata nestemată
Ce cuprinde lumea toată
Busuioc verde pe masă
Rămâi gazdă sănătoasă
La mulți ani cu sănătate
Să vă dea Domnul de toate.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un comentariu
În sfârșit
și
problema țărănească
a
fost
eradicată
Începând
de
azi
De țărani
se va
ocupa
numai
Dumnezeu
și
compania
Îngerii
vor
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (28 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preotul și țăranul
Preotul în parohie
Pe o străduță se plimba.
A văzut într-o ogradă
Un țăran cum semăna.
Mâna-i iute cu bastonul
Loc în pământ făcea.
Punea bobul. Cu piciorul
Țărna peste el trăgea.
-Doamne ajută, moș Marine!
În pământ nu pui prea bine.
Trebuie întâi săpat
Și apoi de semănat.
- Nu-ți bate cu mine gura.
Nu-ți respect învățătura.
În pământ, mata cum pui
Nu scoate niciodată pui.
poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trupul de iarbă
Pe o umbră de vis
Alunecă o barcă,
Sub valuri de pământ
E mama mea, țărancă.
Cu trupul ei hrănește
Ierburile din parc
Unde pe un soclu
Zâmbește Ioana D'Arc.
Nimeni nu privește,
Ochii au țărână,
Dumnezeu se plimbă
Cu o cruce-n mână.
Liniștea-i deplină,
Totu-i potrivire,
În gura amintirii
Ard boabe de iubire.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câmpul este viața lui
Am cules în dimineți
pe Câmpia Soarelui,
bucurii, dar și tristeți
din viața țăranului.
Bucuriile sunt flori
care-i fac viața frunoasă,
când tristețea, uneori,
anii vieții îi apasă.
Macilor să râdă-n față
în bătaia vântului.
Să se bucure de viață
în Câmpia Soarelui.
Tradiția strămoșească,
-lucrarea pământului-
nu vrea să o părăsească.
Câmpul este viața lui.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (11 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre religie și țărani, adresa este: