religie şi valoare

Foloasele învăţăturii

S-a zis că-nvăţătura-i grea,
Şi inutilă, că tot mori
Mai bine stăm neştiutori,
Decât să ne-ngropăm cu ea
Nimic mai fals nu se putea:
Ea te fereşte de erori,
Ţi-aduce-n cap valori, comori,
Umbrelă e de vreme rea
Dovadă că e de folos:
Din ea profituri poţi să faci
Devii cunoscător, sfătos,
Când "pleci", cu moartea te "împaci"
Şi venerat vei fi, fălos,
Ca dascăl bun, în iad, la draci.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agresorului meu

Un beţiv, lipsit de minte
şi c-un suflet de ateu,
m-a bătut, fără motiv:
muşchii fiind creierul său!

Şi se laudă beţivul
că e plin de bani şi pile,
el crezând c-aceste lucruri
sunt valori ce-i dau "sclipire".

Se mai bate-n piept, cu pumnii
şi e mândru ca un diavol,
c-a putut să-mi spargă capul:
criminalul şi bastardul!

Dar nu ştie că pedeapsa
va cădea pe capul său
şi atunci va înţelege:
Că Există Dumnezeu.

poezie de Aneta Timplaru Horghidan (7 septembrie 2018), traducere de Ioan Ioncy
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetare

Parcă alergăm prea mult
N-avem timp să mai zâmbim
Suntem prinşi într-un tumult
Şi trăim ca să muncim.

Lăcomia ne e mare
Astăzi banul este zeu
Şi-n a noastră îngâmfare
Am uitat de Dumnezeu.

Nu ne pasă de natură,
Că suntem stăpânii ei
Facem multă tevatură,
Ne dăm mari fără temei.

Şi poate vedea oricine
Cât suntem noi de făloşi:
Cimitirele sunt pline
Doar de oameni valoroşi.

poezie de Octavian Cocoş (6 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţe de An Nou

vreau pe toate planurile o revigorare
să fie primăvară în sufletul meu
să se-mplinească vise sub raze de soare
să-mi fie neted drumul către Dumnezeu.

să fie lumină, să fie şi culoare
în gândurile mele care mă preocupă
ard ca un foc cu multă ardoare
să fie fericire în fiecare clipă.

a mai trecut un an cu bune cu rele
dar am avut aproape prieteni valoroşi
mi-au intrat în suflet constelaţii de stele
să slăvesc cerul printre oameni pioşi.

să fie viaţa mea un rai cu roz lalele
între munţii dragostei sublimi, glorioşi.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum te iubesc?

Cum te iubesc? Dă-mi voie să îţi spun
În sus, în jos, în stânga şi în dreapta
Şi-n taină eu în suflet îmi propun
Spre Har şi spre Fiinţă să urc treapta.
Şi te iubesc în fiecare zi
Din zori şi până arde lumânarea
Cum unii caută Dreptatea, ştii
Şi-aşa cum alţii preţuiesc Valoarea.
Şi te iubesc cu o inimă nebună
Cu vechi dureri, dar plină de credinţă,
Cu o iubire ce părea s-apună
Cu sfinţi pierduţi, cu-ntreaga mea fiinţă,
Cu zâmbete, cu lacrimi, şi de-o vrea Dumnezeu
Te voi iubi mai bine când voi muri şi eu.

poezie clasică de Elizabeth Barrett Browning, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O altă Românie

În cer e-o altă Românie
Şi plânge-acolo-n locul meu
Şi s-a ascuns în veşnicie...
Poate-am să merg cândva şi eu,

În România mea de-acolo.
Şi altă lume vom forma –
O lume de valori şi stele
A ea, a noatră şi a ta...

Ne mor valorile, fireşte,
Dar vor trăi prin noi etern,
Iar cei ce ne ucid valoarea
Grăbesc s-ajungă în infern.

Ce zâmbete! În dănţuire
Cu îngerii, sunt mir ceresc
Şi vieţuiesc spre nemurire
Şi-n noi alte valori rodesc.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi om

Atâtea suflete umane
Ce s-au pierdut pe undeva,
Merg rătăcite pe maidane
Uitând total a exista.

Sunt numai trupuri fără spirit
Ademenite de valori,
Vopsite-n aur, fără merit
Şi fără îngeri păzitori.

Au dat la schimb divinitatea
Pentru ceva ce-i trecător,
Dar au pierdut umanitatea
Şi-acum sunt trupuri ce doar mor

Să fii uman... este o joacă,
Dar cât de greu e să fii OM!
Prea mulţi lăsăm viaţa să treacă
Şi sufletul nu-l căutăm.

poezie de Adi Conţu (23 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sportul Vieţii

Activi în viaţă prin simpla deplasare,
Dovedim că speranţa niciodată nu moare,
Ci continuă din generaţie în generaţie,
Fiind activi în orice domeniu, având multă creaţie.

Sportul este religia fizicului, viaţa este biserica,
Şi orice zi este sfântă nu doar duminica.
Sănătatea este sportul ce ne fereşte de spitale,
Suntem vii datorită mişcării şi a sănătăţii mintale.

În România sportul şi mişcarea au luat amploare,
Există multe ramuri sportive şi mijloace de comunicare.
În mass media sportul continuă să fie o valoare,
Şi îndeamnă poporul la cât mai multă mişcare.

Sportul înseamnă mişcare, mişcarea înseamnă viaţă,
Suntem sportivi cu toţii, unii amatori, alţii de performanţă.
De când ne naştem orice mişcare e speranţă,
Alergăm întruna indiferent că este cald sau gheaţă.

poezie de Ovidiu Kerekes (9 aprilie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine crede în Dumnezeu primeşte

Cine crede în Dumnezeu
Pe ploaie cu sacii în spinare,
Pe ninsoare sau blând soare,
Sătul sau în stare de înfometare,
La deal pe cal,
La mare pe val,
La câmpie muncind cu vrednicie,
În livadă sărind de bucurie,
Pe munte galopând cu stea în frunte
Sau pe vale mergând agale,
Primeşte soluţii la toate problemele sale,
Iar viaţa capătă direcţie, sens
Şi valori universale...

poezie de Michelle Rosenberg (15 martie 2019)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Posteritate

Poetule, nu căuta
Pentru talent, certificate,
Valoarea, preţuirea ta
Depind doar de... posteritate.

Tu doar jertfeşte-te, tăcut,
Pe sfânta foaie de hârtie,
Şi-oricât de tare te-a durut
Trecutul, scrie poezie.

Mai mult de-atâta n-o să ai
Şi nici nu trebuie să-ţi pese,
Te-aşteaptă Dumnezeu, în Rai,
Şi toate muzele - mirese.

Poetule, nu aştepta
Prea multă solidaritate
Din partea lumii care n-a
Ieşit cu gândul din cetate.

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Caragea din Citatepedia (23 martie 2021)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!