religie şi zaruri

Erezie feminină

Femeia-i un zar
c-un număr infinit
de feţe
Un zar aruncat
de Dumnezeu

poezie de Costel Zăgan (1 martie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbete ucise...

Demoni pentru lume s-au incăierat
Pe Dumnezeu l-au împărţit,. tăiat
Sub cerul trist şi însângerat

Dezbinând cu zarurile de plumb
În religii ce aruncă cu colb
Robindu-ne ochiul zălog şi orb

La zâmbetele ucise de foame
Iertate prin moschei şi catedrale
Cu măştile luxoase de icoane

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limerick

"Dumnezeu nu joacă zaruri" –
nu iau în deşert cărările Domnului,
Eu doar visez cu trupul inert-infinit
prin grădinile
somnului(...),
Iar undele versului meu
donquijoteşti-charismatice
Sunt ▫ în absurd: fantomatice
linii de câmp,
bucle sau corzi,
noduri-verigi
sau ecuaţii
dogmatice –
Eviscerări
holografice,
scrise-ntr-o
latice-matrice.

poezie de Dumitru Găleşanu din Addendum, după Albert Einstein (aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Găleşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Adoptă-mă, Cucernice Părinte,
Primeşte-mă în arealu-ţi sfânt,
Îngāduie-mi sā samăn pe Pământ
Iubirea, precum boabele de linte...

Aşază-mă în tainice cuvinte,
Un trandafir în suflet să-mi împlânt,
Şi lasă-mă, Părinte, să te cânt,
Să te primesc în inimă şi-n minte,
Covoare de petale să aştern,
În calea Ta, în paşii Tăi cu har...
Şi,-apoi, mă lasă, Doamne, ca să cern,
Praful de stele, dulcele de-amar,
Să biruiască Raiul în Infern
Şi soarta să nu mi-o mai joc la zar!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vaca lui Dumnezeu

De prin vârful pomilor
A venit o boabă-n zbor
De cafea,
Neclăită în perdea.
Dumnezeu când i-a făcut
Fiinţa din scuipat şi lut,
Cu o pensulă de zdreanţă
A vopsit-o cu faianţă
Şi i-a pus ca din greşeală
Două coji cu căptuşeală
În spinare,
Ca să zboare,
Şi aproape în zadar
Patru puncte, ca de zar,
Se gândea atunci că nu-i
Greu să fie vaca lui

Ca un nod de broderie
Neagră şi cărămizie
Care mişcă şi se zbate,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transcendental

Un gând rătăcit
coboară grăbit spirala vieţii
spre informaţia primordială
acolo unde materia şi antimateria
joacă zaruri cu D-zeu
iar El nu şi-a pierdut încă
umorul
mai crede în creaţia Lui
agonizează printre lanţurile de carbon
şi se întrupează pătimaş
în materia unei fiinţe
cu chipul palid
şi inima întunecată
de şoapte nepătrunse
pierdute în timp
ca un blestem
sau ca o rugăciune
către nefiinţă.

poezie de Viorica Hagianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţinte galante

Iarba
iată
se pregăteşte
să facă
saltul ei
anual
în
verde

Copacii
recent
înfloriţi

Se retrag
mai
sus

Acolo
unde
Dumnezeu

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără Dumnezeu

Voi n-aveţi Dumnezeu, n-aveţi ruşine,
sunteţi defecţi la cap şi fără scrupul
sunteţi exagerat de lacomi, sunteţi grupul
ce furaţi trenuri, gări, cu tot cu şine.

Voi n-aveţi Dumnezeu, nu aveţi teamă,
v-aţi cumpărat justiţie şi "faceţi legea"
să vă servească interesele, fărădelegea,
n-aveţi nici conştiinţă şi nici mamă!

Voi n-aveţi Dumnezeu, dar credeţi falsul,
c-aici e raiul, iadul, ca un joc cu zaruri,
vă cumpăraţi domenii, funcţii, lauri,
staţi liniştiţi, curând începe valsul!

Voi n-aveţi Dumnezeu, dar El vă ştie!
Veţi da Lui socoteală de mizerii,
de cum v-aţi bătut joc, fără criterii,
de cum aţi construit o dinastie.
O dinastie cu un scop: hoţie!

poezie de Petrică Conceatu din Noua Geneză (12 martie 2017)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecouri de singurătate - II

Vidat
De-atâta concentrare
În psalmi
Sufletul a îngenunchiat!

Plăceri de lume
Nu mai au răbdare
Sub cerul orb
Şi înnorat!

Aruncă
Zarurile fluide
Cei peste noi stăpâni:
De dor e fiecare rugăciune!

Doamne,
Nu îngenunchia şi Tu!...
Noi mai avem în Tine şansă:
Eşti Ruga de A Fi şi a spune NU!

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de timp

dincolo de oameni
dincolo de timp
pân" la epuizarea răbdării
în spaţiului îndoit în întuneric

praful cu viruşi se leagănă în aer
zbaterea devine zadarnic gest
şi singur te pierzi în umbra unei cruci
în ziua de azi fără mâine

se împart felii de viaţă de viruşi nelucizi
genunchii se coboară-n rugăciune
de nicăieri nu vin speranţe nici iluzii
şi totul se zideşte între porţi

purtăm stigmate de târziu pe frunte
şi aruncăm cu zarul căzuţi într-un infern
o Doamne am uitat şi nu mai ţinem minte
ce-a fost mai înainte
dar am păstrat cuvinte de dor şi de amin

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!