Poezii despre reputație
21 de poezii despre reputație.
Celebritatea
Faimă, glorie, renume,
Reputație în lume,
Însușiri de mulți dorite
Și de lume prețuite.
Ești celebru, renumit,
Când mari cauze-ai slujit,
Ști'nța, arta, poezia,
Muzica, democrația.
Ești celebru prin talent,
Când ai geniu, evident,
Unii sunt prin modestie,
Mulți prin marea lor... prostie.
pamflet de George Budoi din Dicționarul prostiei (3 iulie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Târg de carte
... iaca și penalii ies la târg cu cartea
după ce-au belit nu că țara - moartea
se dă scriitor hoțul Voiculescu
pe egal picior pân-ș-cu Eminescu
nu mai zic de ăla, fostul prim-ministru
cu sinucigașul accident sinistru
au ieșit penali, și cu ei argații
să-și mai lustruiască de prin reputații
să ne mai sfideze, să se mai impună
la un târg de carte - ce grotesc mai sună!!!
pamflet de Iurie Osoianu (5 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Un protest
Ați făcut din dealurile și râurile ținutului de jos
Locul luptelor voastre.
Cum credeți că oamenii care trăiesc acolo
Mai pot să agonisească fân și lemne pentru foc?
Nu mai vreau să vă aud vorbind
Despre titluri și înaintări în grad;
Pentru reputația unui singur general
E nevoie de zece mii de cadavre.
poezie de Ts'ao Sung, sec IX-X, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întorcându-mă acasă foarte obosit
Când mă lungesc pe margine drumului,
iar apa devine lăptoasă,
simt că
dacă ațipesc
nu mă voi mai trezi din somn șapte ani.
Nu vreau să mi se întâmple
ceea ce i s-a întâmplat lui Thomas the Rhymer
adică nu vreau să mă trezesc
cu o limbă
care nu poate spune niciodată minciuni.
Ce m-aș face cu prietenii mei?
Și cum aș suporta
strigătele triumfătoare
ale dușmanilor?
*Thomas the Rhymer (cca 1220 1298) sau Thomas Learmont, sau True Thomas a fost un moșier și-un cunoscut profet scoțian având harul poeziei și rivalizând ca reputație cu celebrul Merlin. Darul profeției a fost primit împreună cu darul de-a nu putea minți niciodată.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proiecție
Îngeri în văzduh
Transcendenți albi
Cu roiuri de stele la brâu
Aniversând epifanii
Impun oportun
Reputația divină
În clipa de fată
Izbânda devine ardentă
În imnuri de slavă
Sau în imagini video
Totul devine posibil
În termeni euforici
Nu mai pierdeți
Din vedere expresia
Cinetică a zborului
În vogă spre eden.
poezie de David Boia (11 martie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel în țară neguvernată
O țară ce-i neguvernată
Își duce veacu-n greutăți
Și toată nația-i derutată,
Robită e de nedreptăți.
De reputația ei pătată
Se va vorbi cu răutăți,
Că a rămas neguvernată
Zbătându-se în greutăți.
Ori pentru viață-mbelșugată,
Nevoie este ca-n cetăți
Să sufle vânt de libertăți,
Să fie ordinea-ntronată
În țara ce-i neguvernată!
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutat!...
Nu există-n lumea lată
Dar și lungă la șosea,
Ca, de cineva vreodată,
Să nu fi căutat cumva;
Poți fi căutat de medic
Sau prin poștă cu facturi,
Pe la geam de câte-un cleric
Ori să fi atras de nuri...
Și poliția măi tată
Te mai poate căuta
Cu-o cătușe, o lăcată...
Și cu flori "Nu-mă-uita"...
Căutat să dai o bere,
De pomană o piftea,
Căutat pentru-o părere
Sau la banii din saltea...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (27 august 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ulise
Cu greu ar putut fi considerat un model al timpului său:
atât Circe, cât și Calypso l-au avut la pat
fără mari eforturi, la fel tinerele sclave
care alinau rănile pe șesurile din jurul Troiei.
Un asemenea om n-avea cum să rateze
sirenele. După ce a trecut de ele,
încă legat de catarg, el ridica nepăsător din umeri,
urmărindu-le cum săreau de pe stânci și cum,
într-o isterie-a eșecului, cădeau în apele verzi.
Și cine altul dacă nu Ulise, îndeajuns de viclean,
ar fi îndrăznit și reușit să flirteze peste tot, pentru ca apoi, prin fraudă,
să-și atribuie reputația de om care-și iubește căminul?
Să lași în urma ta un siaj de inimi frânte
și, scăpat teafăr dintre ruine, să te prezinți posterității
drept soțul trist căruia dorul de iubita lui, Penelopa,
i-a fost pretutindeni călăuza care i-a arătat drumul spre casă?
poezie de Michael Cayley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te doare?
puțini sunt cei ce îndrăznesc să urce pe scenă și să privească în spatele cortinei
acolo unde Romeo încă mai strânge sticluța cu otravă
iar Julieta mânerul pumnalului căzut
la fel de puțini sunt și cei care se mai uită prin dicționare
să îndrepte piciorul schilodit al unui cuvânt
sau să caute sufletu-i curat
bani, poziție, reputație sunt cuvinte scrise pe fruntea fiecăruia
la fel cum neam, rădăcini, patrie sunt alungate
și obligate să ia drumul pribegiei
poate că o să uiți, poate că o să închizi ochii și poate că n-o să te afecteze
când o șleahtă de bandiți prind și siluesc o țara și o limbă
așa cum numai în La Ciociaria mamă și fiica...
dar dacă...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngândurare
Aed al speranței,
am dorit să mă bucur
de poezie -scriind poezie,
sens în care
-împotriva opririi în timp
m-am orientat cuviincios
către literați reputați,
luând lecții subtile
de melancolie.
Îeșind în decor
pe bulevardele vântului,
am străbătut înaltul
de la un capăt la altul,
oprindu-mă jos
la sarea pământului.
Dar n-am aflat
numaidecât
întreaga panoramă,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre reputație, adresa este: