Poezii despre serviciu și superlative
poezii despre serviciu și superlative.
Nebunul care ești (după Exil pe o boabă de piper de Mircea Dinescu)
Îmbracă-te, de azi, în haine de ospiciu
nebunii să se jure, cu toți, că ești nebun,
în straie colorate și demne de-un păun
o mătură-viteză ia-n drumul spre serviciu,
acolo doar parcheaz-o, încuie-o într-o doară,
agață cheia, tainic, pe-o ramură de dud
și vezi, bolborosind la știrile de seară
câți prieteni ți-au rămas în universul hâd,
fii tu cel mai nebun, cu lumea loc de joacă,
poartă cămăși cu frunze în iarnă și în munți,
agale vei întoarce un zâmbet de la groapă,
vei deveni olimpic la descrețit de frunți,
îmbracă-te, de azi, în haine colorate
ca norul să îți fie bagajul cel mai greu
în care să aduni regrete și păcate
în locu-acesta râs și plâns de Dumnezeu!
poezie de Spiridon Voinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna Bovary este el
Doamna Bovary este el,
eu sunt un bazar sentimental,
lucrez la servicii funerare complete, non-stop,
ajungem la Dvs. în maximum 15 minute,
aveți timp să nu muriți,
ne puteți vizita personal,
înainte de...
acoperim fără probleme toate sectoarele
Cea mai frumoasă parte a trupului
nu veți ghici, este mișcarea, înainte de...
Haosul va veni după,
Frigul este vital,
Tot ce lași în urmă nu-ți aparține,
poate pantofii, lasă
un bec aprins, în cămară, în inimă,
unde vrei, dar Bovary, doamna este el,
A venit, n-a fost recunoscut, a plecat.
Unii zic că era Messia.
poezie de Boris Marian Mehr (29 ianuarie 2011)
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumii ii spuneau padure
Adevarat, cei crescuti cu osul de ceara
din intamplare pe fata de lucru
si nu pe cea de sarbatoare a lumii
se incapatanau sa-i spuna padure
iar cel mai mic dintre strainii de serviciu
plange pentru altcineva, cazut langa un far stins
aproape de buza orizontului
langa mana ta, asezata perpendicular pe tais
rictusul de pe fata vreunui pretins zeu
se sterge de dosul palmei
unui descult ce ne inventeaza inca o data
si apoi urneste din loc o stanca
de pe sufletul nostru colectiv...
poezie de Ionut Simion
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biciclistul... sau..." Livreur de pizza"
E singurul, puștanul bălai dintre tineri,
Ce aleargă-n biciclu pe străzi pedalând
În slalom între benzi tot fugind, înaintând...
Căci timp e presant, e târziu, este vineri.
E tânăr, frumos, ochi de-azur, în albastru,
E totul o coardă de mușchi, piele fină.
La școală-i elevul timid, fără vină,
Nu vrea anturaj să-l conducă în dezastru.
Nici bogat, nici sărac, nu pot spune că este,
Dar visele-s multe și vrea tot odată
Și e fin gentilom când invită o fată...
Părinții-s plecați mai demult... n-are veste.
E nou, cel mai bun, are cască, cotiere,
E mândru de job;- căci el pizza livrează.
Ban ține, că-i place să-l aibă, nu cere...
Nu stă zi, de la școală-i la munci, nu șomează.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A trecut prin noi pădurea
a trecut prin noi pădurea
ca un claun printr-un târg
când dau vișinile în pârg
și-a sărit din cui securea
zboară vestea ca o goarnă
și pătrunde-n multe case
drumul lung și alb de oase,
noaptea liniștii răstoarnă
am zădărnicit cu totul
o cutumă din străbuni
și am devenit imuni
când s-a tras la bursă potul
cine a făcut un semn
să ne-arate calea-ntoarsă:
drumul de la Piatra arsă
pân'la sapele de lemn?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aviograma (în loc de manifest)
Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator
Pulsează anunț vast TREBUIE dinamic
serviciu maritim
Artistul nu imită artistul creează
Linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești
în dicționar.
Vibrează diapazon secolul
Hipism ascensor dactilo-cinematograf
INVENTEAZÃ INVENTEAZÃ
Arta surpriza
Gramatica logica sentimentalismul ca
agățătoare de rufe
Pe frânghii cheamă împărăția afișelor luminoase
cherry-brandy vin trans-urban căi ferate cea
mai frumoasă poezie: fluctuația dolarului
Telegraful a țesut curcubee de sârmă
Iradiator declanșează stigmat a c d alfabet dentar
Stenografie astrală să vie
sângerarea cuvântului
metalic lepădarea formu-
[...] Citește tot
poezie clasică de Ilarie Voronca
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste cu pantofi pictați
pantofii de mireasă se pictează
pe talpă
cu cuvintele: fericire
sau cu cuvintele: bucurie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: ce-o vrea să fie!
pantofii de călătorie se pictează
pe talpă
cu cuvintele: drum bun
sau cu cuvintele: cea mai frumoasă călătorie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: anulată pentru altădată.
pantofii de serviciu se pictează
pe talpă
cu cuvintele: datorie
sau cu cuvintele: job să fie
pantofii pe care i-am văzut recent
aveau scris: hai sictir!
[...] Citește tot
poezie de Codruța Vancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopțile
Sunt cea mai fericită parte a vieții, ele, nopțile, pline de vise
Și nicidecum zile cu număr, cu limitările; în plăceri, ambiții, avut.
Fără de margini ego, nu complicat real, doar simplele, promise...
Poate de asta în noapte ne ivim mai mulți... îi suntem nou născut!
O luăm sfătuitoare, plinul de amor, de-un "tête à tête" idilic
Și n-o urâm că ne scurtează pașii de parcurs, ne lăsăm pradă
Absenței, în trecere de ore în secunde, de un sprint în neștiut, empiric...
Ne-o facem dulce sărbătoare; de aniversări, noi ani... Ne e dragă!
N-o supără că-i amintiri de crunte, în bezna-i, de accidente
Și n-o numim de naștere, nici pentru nume nu o celebrăm!
Rămâne parcă un mister de jumătat' de viață, eminamente,
Uitată... Poate că nu, căci se răzbună eterna, ce la amurg urmăm!
E de-ntuneric drog, fără de licăriri, când pașaportul de serviciu... ni-l predăm.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem despre albastru
Ca atunci cînd privești prin picătura de ploaie
totul se putea schimba la o a doua vedere.
trebuia să-l descopăr
cu un briceag și o bucată de banzic
aproape cald, înlăturînd coaja neagră mirosind a grajd
și trei viermi orbecăind pe sfîrcuri ca făina pe carii,
apoi cînepa fină ce învelea carnea stejarului precum o nucă
dezrobind relief cu relief și iar relief...
dar, sînul acesta nu-l poate mîngîia nimeni
terminîndu-se într-un final neconvingător - frugal
totul e mai prozaic în afara atelierului, acolo unde
lumea aleargă orbecăind spre locul de muncă
în oraș au descălecat Napoleon / Maxim / Amancio și Ogata
la muzeul Albastru să ne facă statui.
acum nu mă ajută nici mașina de citit gînduri la răsăritul soarelui
nici tabletele de ciocolată neagră lîngă cea mai nouă cafea
închid sertarul plin de cilimuri, de rașpe,
și-mi pregătesc cheile spre poarta unui mare oraș
poezie de Ioan Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi port toți anii mei cu greu
Îmi port toți anii mei cu greu,
Cei mai multi stau ingrămădiți in supa burții, bolborosind
Cei mai noi ani mă inghiontesc în spate
Să-și facă loc în trupul meu....
Vor să urce la tămplă,
Unde sunt anii copilăriei, naivi și prostuți
Dar fericiți, peste măsură de fericiți.
Zilnic stau în mașina mea ca intr-o placentă
Acolo e cald, e plăcut.
Tolănit la volan ca un foetus,
Nu-mi mai pasă de nimic....
Uneori am impresia că sunt intr-un cărucior cu volan
Împins de un înger cu zâmbet diafan și bun
Și atunci îmi face plăcere să claxonez.
Lumea intoarce nervoasă capul,
Iar eu le zâmbesc ca un spiriduș pus pe șotii.
La locul de muncă e liniștit și curat,
Am în sertar mici zâmbete pe care le împart cu colegii.
[...] Citește tot
poezie de David Daniel Adam (24 septembrie 2019)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre serviciu și superlative, adresa este: