Poezii despre superlative și învățătură
poezii despre superlative și învățătură.
Cititorul cel mai fidel
Iubito
ești cea mai frumoasă
carte
pe care
am citit-o
vreodată
în
biblioteca nopții
Însă
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (9 ianuarie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Dorul de ducă
Te face nălucă
Dorul de frumos
E cel mai luminos
Dorul de sorginte
Te învață minte
Dorul de suprafață
Te ține în viață
Dorul profund
Te atrage la fund
Dorul de iubire
Ăsta-i o menire
Pentru omenire.
poezie de David Boia (19 iulie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gramatică
Am învățat atâta gramatică,
încât ființa mea
însetată de abstract,
se conjugă din ce în ce mai des
la timpul trecut
și parcă, cel mai bine
mi se potrivește
perfectul simplu...
Pe când eul meu, mai optimist,
va învăța să conjuge
doar la viitor?!
poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Am învățat cuvinte, cuvinte, cuvinte...
Jumătate din ele
au murit din lipsă de folosință,
iar cele pe care le-am folosit cel mai des
se uită la mine cu o privire care șoptește: Mincinosule.
poezie de Norman MacCaig din Eu, de neocolit, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre sufletele înalte
m-ai învățat
că prin viață se trece elegant
că sufletele mari
ocupă cel mai puțin loc
se pot face oricând nevăzute
fără să lase vreo urmă
dar uneori rămâne câte un surâs
pe chipul orbilor
poezie de Paul Alex
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În umbra păsării
Numai tu
îmi poți vedea brațele
ca pe niște crengi
cățărate pe cel mai înalt zid;
noaptea
înfulecă vise
de față cu mine,
aruncând stele
orbilor;
numai tu
îmi înveți trupul
să ia forma păsării
în timp ce ne iubim...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În umbra păsării
Numai tu
îmi poți vedea brațele
ca pe niște crengi
cățărate pe cel mai înalt zid;
noaptea
înfulecă vise
de față cu mine,
aruncând stele
în iarbă;
numai tu
îmi înveți trupul
să ia forma unei păsări,
în timp ce ne iubim.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desmodus rotundus
într-o lume în care iubirea contează tot mai puțin
în care tot mai mulți oameni sunt precum liliecii
mamifere minuscule cu aripi de satană
cu capetele atârnate oriunde și oricând
coborâți din peșteri întunecate de propriile lor corpuri
am învățat că botnița e cea mai practică bijuterie
în mine răsună cuvintele nespuse
în ei ecoul sângelui băut
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă zi
Lacrimile mele
se jucau în podul palmei tale
ca un copil orfan
durerea mă strângea
precum un șarpe
în jurul inimii
abia când am simțit iarba
că îmi crește pe coapse
am început să învăț
pașii vieții
în o altă zi
Dumnezeu m-a îmbrăcat
într-o rochie lila
eram cea mai frumoasă
în umbra mea răstignită...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea cea mai dreaptă
Eu l-am chemat pe Dumnezeu, nu sfinții,
E-adevărat că ei au rolul lor,
Dar dau crezare inimii, nu minții,
Ce-mi spune care-i drumul mai ușor
Am învățat din viață-n totdeauna,
S-o iau pe scurtătură, e mai drept,
Să fac ce simt și nu ce spune lumea,
Așa îmi pare mie înțelept
Poate greșesc sau poate că mai supăr,
Dar știu că EL, de-acolo, va ierta
Atâta timp cât de iubire sufăr,
Ce-i calea Lui va fi și calea mea
Așa că eu te rog, ascultă Doamne,
Și iartă-mă că trec pe lângă sfinți,
Dar ocolișul parcă mă adoarme,
Eu știu că asta vrei și Tu consimți
poezie de Adi Conțu (21 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre superlative și învățătură, adresa este: