Poezii despre superlative și violență
poezii despre superlative și violență.
Sara în brațele tatălui
Celulă cu celulă, fătul s-a făcut singur, celulele
Au alcătuit alte celule. Altfel spus,
Fătul este făcut în cea mai mare parte din lapte.
Stând în brațele tatălui, semincioarele ochilor
Se mișcă, încercând să vadă, zâmbind pentru a ne atrage atenția;
Ea va întocmi o casa pentru nevoile ei
Din aceste camere Sara, semincioara,
Un pic violentă, răbdătoare. Vino, hai, să privim lumea
Strălucind: aceasta sămânță va rosti
Cuvinte, Max! Nu vor mai exista alte cuvinte în lume,
Doar cele rostite de copii noștri. Ce va face ea din lumea
Din care este făcută, îți poți imagina, Max?
poezie de George Oppen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anamaria
Bine a prezis Ana
Anticipând unele disensiuni
Ce vor să înceapă
Ea a sesizat o corespondență
A poemelor cu perfecțiunea
Trebuie doar căutată
Pe axa de studiu
Cei mai mulți ezită
Controverse cu presa critică
Pe teme agresive
Dar le practică între ei
Cu perdele răsfrânte
La urmă se trag camuflaje
Se închid obloane sure
În subsidiar cade cortina
În sunete de surele
Stridente sau metalice
[...] Citește tot
poezie de David Boia (3 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Actorul Dorel Vișan, secretar PCR al Teatrului Național din Cluj în "Iepoca de Aur", îl susține fără rușine pe premierul plagiator Victor Ponta la alegerile prezidențiale și-i ridică-n slăvi pe el și soția lui ca pe vremuri pe Nicolae Ceaușescu și sinistra lui
Ascultându-l pe Vișan,
Lăudând un mitoman
Și slăvind un impostor,
Fariseu, plagiator,
Bădăran și agresiv,
Luat-am antivomitiv,
Cel mai bun, cel mai select,
Însă n-a avut efect.
Nici perechea-mi dragă, soața,
Nu-și putea învinge greața.
..........................................
De când lumea,-n țară, noi
Am avut din plin slugoi,
Profitori, oportuniști,
Dar și mulți pupincuriști.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire, Alegeri, alegători și aleși (14 noiembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eden tv
împăcarea de seara târziu,
televizorul pâlpâie în beznă,
petele dispar miraculos,
setea e potolită continuu,
cuvintele ajung la destinație,
la fel mașina silențioasă
care răspunde dorințelor,
mâncarea și medicamentele
rezolvă tot, dinții nu mai cad,
casele nu se mai prăbușesc,
printre munți de ciocolată
oamenii nu mai au vârstă
cea mai bună dintre lumile posibile
mă primește la sânul ei
ca o mamă-strămoș
clipind blând din leduri,
ca o iubită nemuritoare
care luminează întunericul,
adorm legănat de vocile
[...] Citește tot
poezie de George Avram
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie îndeobște îmi place hârjoana, nu bătaia
De pe un balcon s-a aruncat în gol,
n-a văzut nimeni isprava,
dar nici n-a murit.
A rămas cu handicap fizic de parcă nu-l avea mintal,
dar s-a vindecat de cel mintal
și vrea să trăiască.
Ce absurditate mai e și asta,
nimeni nu știe nici chiar handicapatul.
Doamne îmi zic chiar dacă grădina ta e mare
are și buruieni cât cuprinde,
flori, unele chiar carnivore
și tot ce ne trebuie pentru a trăi în pace,
dar pacea nu e întotdeauna de găsit.
Mie îndeobște îmi place hârjoana, nu bătaia
celor cu mințile întunecate,
ăștia sunt niște animale de luptă
pentru nimicul din ei
și mereu vor să bată, ori să omoare pe cineva fără motiv,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (23 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împrejurul lunii rotunde
mi-am pus hainele de duminică și
de dragoste, trupul să nu pățească nimic.
iubirea
în rezumatul ei biologic - splendidă încremenire a unui
zâmbet incert,
înlăuntrul ființei.
îi căutam casă, dintre cele mai trainice,
singura cu acoperișul
întreg, după ce minciunile s-au retras,
mi-am închis pumnul, să nu existe regrete
când cineva drag dispare, iar cei rămași aleg să uite,
galbenul agresiv și bolnăvicios din jurul lunii opuse,
infestate cu larve.
ne-am iubit cât alții în ani,
mă simțeam dintr-odată schimbat
după săgețile arzătoare din creier,
noaptea căpătase forma sărutului tău, fierbințeala trecerii sale.
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Segmente dilatate oblic
numai
primul fulg, mirarea
apariția din alte lumi, parcă
înmuguri emoție... ceilalți urmând
devin banali
Un fel de Adam al zăpezii... restul îl știți!
___________
mai mereu cel mai ardent
lumea
a iubit pacea
iată cât sânge prelingându-se...
anume
instinctul belic sfidează Moartea
ca și cum nu i-ar aparține... deci, nici mie!
__________
cel mai nesuferit film nici măcar
o aluzie la sexualitatea
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tata
Tata știe foarte bine calea pe care
Țara noastră trebuie să meargă;
El zilnic își convinge copiii că are
Soluții pentru problemele din lumea-ntreagă.
Știe cum să pună la punct orice monopol
Și-are mereu un plan de rezervă-n buzunar;
Dar dacă soba are nevoie de reparații,
Trebuie să apelăm la un sobar.
Tata crezi, nu crezi, îți place sau nu-ți place
Știe cum să bage marii infractori în pușcărie;
Nu-i nimic să nu poată într-un fel sau altul face,
O situație complicată pentru el e-o jucărie.
"Încrederea în noi" o ține mereu trează,
Asta am înțeles toți extrem de clar;
Dar dacă-i nevoie să fie reparat un scaun,
Trebuie, musai, să apelăm la un tâmplar.
Toate zaverele din lume, una câte una,
Le poate stinge, le ia de-a dreptu-n dinți,
[...] Citește tot
poezie de Edgar A. Guest, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răscruce
Iată locul dintre nicăieri și niciodată
Răscrucea vieții mele
unde niciun drum nu se oprește
Iată eu îți prezint trecutul
Negru cu ochi albaștrii de oțel - ura
Biciul tremură încă în mâna sa crispată
Vezi, el calcă în picioare
toate visurile mele de libertate
el îmi ară măruntaiele semănând grânele violenței
Vezi, el destramă copilăria mea, Africa mea pierdută pentru totdeauna
Vezi, ura îi mănâncă inima, se crede atotputernic
Iată-l îndreptându-se spre noaptea refuzului meu
El mi-a violat cerul
Și ploaia sfâșiată ce stropește pământul
Roșu este sângele său roșu asemenea iadului nebuniei
Și iat-o pe bunica tremurând
de frigul urii incredibile
Neagră ca noaptea cea mai lungă
Sclava din mine ascultă tobele
[...] Citește tot
poezie de Nicole Cage-Florentiny (august 1999)
Adăugat de Marinela Barabula
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă
Am fost nedumerit de ce în țară
E lumea cam de toate sictirită,
De prețuri, de corupție, de mită...
Guvernul, c-ar vopsi o altă cioară,
Pân' ce-am ajuns acasă, personal,
După treizeci de ani peste Pacific,
Să aflu-n prima zi și să edific
Dilema,-n modul cel mai rațional ;
De cum am coborât din avion,
M-a luat un bagajist de geamantan
Și pân' s-ajung la viză, un roman
Mi-a înșirat să fiu cu toate-n ton:
De șpagă, de corupție, de pile,
De gropi ce nu au loc nici pe trotuar...
Iar să fi fost măcar parlamentar,
Cu el toate mergeau ca pe șenile,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre superlative și violență, adresa este: