Poezii despre timp și uitare
poezii despre timp și uitare.
Constanța
Înflorea în gol lumina ca o floare
cu rădăcinile uitate în lună.
Eu eram prietenul tău de uitare,
tu erai uitarea ce mă ducea de mână.
poezie clasică de Vasile Dobrian din Arhipelag (1989)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grabă
Ah, cum smt femeile grăbite, imprudente,
Ai uitat un gând în gândul meu,
Nu pot să dorm, mă perpelesc pe el,
Și mă înțeapă.
Deschid ochii și dau de luna albicioasă,
Asta era!
Asta erai luna, o lună!
Ce distanță până acolo și ce mult timp...
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păcatele timpului
Ne-ar trebui
O mie
De ani
Să ne iubim
Și ce păcat
Ca timpul
Ne este
Prea dușman
Și ce păcat
Că noi
Am și uitat
Să fim
Și ce păcat
Că-n veacul
Acesta
Nu te am.
poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gaudeamus
Zădarnic flaute cântă
În aste zile păgâne -
La vânt s-au dus aspirații,
Nimic nu rămâne...
În vânt și uitare tot stând,
Cu zile grele, stăpâne -
Oricine, orice au trăit,
Nimic nu rămâne...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unicul 11
Căpitane... au trecut 16 ani
De când la Cer te-ai ridicat.
Ai devenit un Înger pentru fani
Și niciodată nu vei fi uitat!
E un octombrie urât, rece,
Iar tu nouă mult ne lipsești.
Durerea e mare, timpul trece
Și din Cer acum ne păzești...
poezie de Alina-Georgiana Drosu (5 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și, totuși...
Toate-s acoperite de iarnă-n al ninsorilor val,
Iar ploile primăverii spală iarba zi și noapte;
Și, totuși, dedesubt, acel inel spectral,
Nemișcat și neștiut, rămâne-o autoritate,
Un cronicar al crimei pe care rugina
Uitării a tăinuit-o ani și ani de zile;
Și care-acum revine și-i ridică timpului cortina,
Și trezește atâtea lacrimi inutile.
poezie celebră de Emily Bronte, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vremea
Când vremea peste veacuri
Uitarea ei va cerne,
Noi vom dormi de-a pururi
În lumea morții-eterne.
E-o lege a firii noastre
Și omenirii dată,
Sortită așa să fie,
Schimbată niciodată!
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Am uitat că timpul zboară
Nu am pas de căprioară...
Greu să urci cărări de munte
Să cobori pante abrupte.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor neverosimil
anii aceștia
zbor de o clipă
de un haos
aripi inutile
spre o cădere neverosimilă
perfidă
absolută
în uitare
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna timpului
Mă întoarce
dorul de viață
în trecut
să curăț
de praful greu
al uitării,
amintiri
cu iz de frunză
uscată.
Am găsit
într-un colț
clepsidra...
o pictasem
când am închis
nisipul
să nu îmi
topească
norii
timpul
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre timp și uitare, adresa este: