Poezii despre timp și yoga
poezii despre timp și yoga.
Poezia
scriu poezia,
un rahat de poezie nemestecabilă
tremură tinerii din încheieturi așteaptă
mai scrie babacul?
tremură de două luni și așteaptă
cum ai aștepta o flegmă pe față
candid plasată de un maestru yoga.
nu vreu să-i dezamăgesc
scriu oarecum cu silă
dar dedicat
au dreptul să citească un poem
nemaipomenit
în fumul de cînepă
fumul îl face inspirabil
și inspirația
trece direct în creier
cum un virus creat special
[...] Citește tot
poezie de Liviu-Ioan Mureșan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fiecare zi... (După poezia "În fiecare zi..." de Romulus Vulpescu)
În fiecare zi suntem mințiți
De cei apropiați și de vecini
Și chiar de suntem foarte des pățiți,
Uităm și gestul, și-ale lui pricini.
Ne amăgește soața, când și când,
Și suferim, dar îi permitem încă;
Ne reculegem apoi, meditând,
Precum yoghinii, în tăcere-adâncă.
Ne răsucim în așternutul rece,
Înfrigurați de-atâta așteptare,
Silabisind, atunci când timpul trece,
O mantră nouă, pentru remontare.
Ne pomenim, apoi, turbați de chin,
Că gardul la vecina ‒ parcă nu-i! ‒
Înfierbântați, dăm peste alt vecin
Și de-o nevastă, care nu-i a lui!
În fiecare zi, noi așteptăm,
[...] Citește tot
parodie de Mirela Grigore din Un râs asumat, după Romulus Vulpescu
Adăugat de Mirela Grigore
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un poem de azi, de ieri, de mâine
Încă o dată să trec
prin anotimpul
epidemiilor, al copacilor înfloriți
secerați de ninsoare la sfâșit de aprilie,
al atacurilor de panică
de la sfârșitul zilelor, al momentelor
când
știu dinainte ce gest o să faci, ce replică o să-mi dai
pentru că sunt ale mele, ale tale,
ale noastre, amestecate-ntr-o
confuzie
psihedelica,
încă un knock-ut, încă
o dată puterea de a ierta
ce nu credeam că voi ierta,
eu, care-s o necredincioasă,
totuși tânjesc
la un fel de iluminare spirituală, la zen-ul suprem,
ca yoghinii, pielea deja palidă,
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte în Pantelimon pastel bucureștean
Noaptea grăbită acoperă strada,
Ca un voal vaporos de mătase,
Întinzându-și în tăcere pleiada,
Peste blocuri mohorâte și case.
Stelele strălucesc pe boltă cuminți,
Privindu-se în lac ca-ntr-o oglindă,
Cu chipurile lor luminoase de sfinți,
Stau atârnate de a cerului grindă.
Văd sclipirile lor ca de mărgică,
Scânteind pe cer de parcă ard,
Și razele lunii mângâind o pisică,
Ce miaună, cocoțată pe un gard.
O damă cu cizme lungi în picioare,
Stă pe-un trotuar, rezemată de o casă,
Și dorind să exprime emancipare,
Primește la plată și bonuri de masă.
[...] Citește tot
poezie de Paul Aelenei din Vara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre timp și yoga, adresa este: