Poezii despre viață și zaruri
poezii despre viață și zaruri.
Zarul cu două fețe
pe drumul
dintre viață și moarte
mâncăm iubim etc etc
nu pierdem vremea
suntem în grafic
poezie de Costel Zăgan (14 martie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naufragiatul
Privea năuc și trist marea-nvolburată,
De multe ori riscase, jucând al vieții zar.
Halucinând, pierdea a clipelor durată,
Un hipotermic vis fu ultimul coșmar.
poezie de Alex Dospian (ianuarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucură-te de viață așa cum se întâmplă
Ne știm trecutul
Și starea prezentă,
Dar nu știm nimic despre
Viitorul nostru.
Știm unde-am fost născuți
Și unde trăim,
Dar nu știm
Unde vom muri.
De aceea, este înțelept
Să arunci cu zarurile
Și să te bucuri de viață
Așa cum se întâmplă.
poezie de Lucio Munoz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Loterie...
... de când mă știu, sau poate dinainte,
viața mi-o joc, se pare din părinte,
ca pe un zar ce îl arunc, cred eu,
dar mai e unul, ce nu-l am și-i cel mai greu,
că nu-l dețin, să pot să dau vreo dublă,
să pot s-am sănătate cu o liră, o rublă
și fericire, deci amestec să fiu tot,
un aruncat, așa de altcineva și să nu pot
să-mi aleg număr preferat, rolul ce-l joc,
cu cine exact și în ce fel, sau în ce loc...
și așa, la câtă minte am și am avut,
mi-am jucat viața, până acum și am pierdut!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O zi cât o poezie
Doamne ninge eminescian
din cuvinte și din amintire
ninge cum n-a nins de-un an
peste viața noastră cu iubire
Din cuvinte și din amintire
Eminescu se-ntrupează iar
o năravul nostru din nefire
îl aruncă unii ca pe-un zar
Eminescu se-ntrupează iar
ninge cum n-a nins de-un an
îngerii dau stelele cu var
ninge Doamne eminescian
Ning cuvinte vai și ning tăceri
din posteritate până ieri
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 ianuarie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Las Vegas
Tu iubești plaja, razele de soare
Și vântul ce adie încetișor,
Plimbările-n apus la mal de mare
Și dulce-al romantismului fior.
Eu beau pe Strip, whyskey cu gheață
Și-mi pun viața pe un singur zar,
Buimac privesc apoi, întors la masă,
Vise spulberate într-un gol pahar.
Târziu în noapte, reflectând la toate,
Mă gândesc-Oare ce-am facut in viață?
Iubiri, trădari, iluzii deșarte...
Și regrete-amare-n câte-o dimineață.
poezie de Alex Dospian (mai 2013)
Adăugat de Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transcendental
Un gând rătăcit
coboară grăbit spirala vieții
spre informația primordială
acolo unde materia și antimateria
joacă zaruri cu D-zeu
iar El nu și-a pierdut încă
umorul
mai crede în creația Lui
agonizează printre lanțurile de carbon
și se întrupează pătimaș
în materia unei ființe
cu chipul palid
și inima întunecată
de șoapte nepătrunse
pierdute în timp
ca un blestem
sau ca o rugăciune
către neființă.
poezie de Viorica Hagianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veleitatea unui zar
este că are un număr în
finit de fețe
poate că e prea mult și nu
îndeajuns pentru sfânta
inchiziție de demult
în zilele lor bune de jupuit
fript sau bătut în cuie
poate că nu ajunge și ar mai
trebui să
- ți pună pielea
- n băț nu e mult prea mult
viața e o aruncătură de zar
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Post Ludum
Poezie, să treci noaptea prin somnul celor ai mei,
sărută-i pe frunte, discută în șoaptă cu ei,
spune-le că am încheiat din caiet ultima filă
și că îmi plâng și pietrele de milă.
Poezie, spune mamei să mă ierte, sunt o poamă rea,
pe care o aruncă cine mușcă din ea;
lacrimi din ochi ca dintr-un burete i-am stors,
firul oftării pe buze s-a tors.
Poezie, spune fratelui meu că n-am fost înger, cum poate credea,
că mi-e inima pedeapsă, mustrare, nuia,
și de gândurile crude care m-au bătut foarte sălbatec
mi-e un somn de jăratec.
Spune iubitelor mele: el nu v-a iubit,
el, zăpăcindu-vă, s-a zăpăcit,
viața i-a fost ca un pahar
în care amesteci al întâmplării zar.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În derivă
S-au strâns laolaltă în haite ca lupii
Și-atacă flămânde de bani și putere,
Ne sfâșie-n toate pe marginea gropii,
Iar prada și-o împart cu-atâta plăcere.
Ne vând pe nimic tot aurul țării,
Ne joacă la zaruri - profitul să iasă
Trăim zi de zi la voia-ntâmplării,
Legate sunt vieți cu sârmă ghimpoasă.
Ne mor în spitale părinții cu zile
Iar tinerii-ajung doar slugi la străini,
Bătrânii devin chestiuni dificile,
Copiii-s uciși în parcuri de câini.
Se leapadă iute și-aruncă din vină,
Pe vremuri, pe noi și chiar pe-animale,
Nu știu să conducă și atunci ne dezbină,
Paiațe urcate pe morți - piedestale.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (12 septembrie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre viață și zaruri, adresa este: