Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Boris Marian Mehr

Poezii de Boris Marian Mehr

Maldoror

Spre Lucia pe care noi urcam,
O treaptă fiecare, scara,
Iar zilele, pun preț, un ban,
Ne ceartă-n valuri neagră, marea.
Cum timpul curge neostenit,
Din turn se prăbușește ceasul,
Din lamentări în infinit
În dragoste respecți păcatul.
Eu mă opresc, se-apropie-un hău,
Un monstru fără noimă, nume,
Când bine redevine rău,
Iar răul nu creează-o lume.

Vremelnici prieteni, vremelnici oameni,
În rest vârcolacii, raci răniți,
Scoici în valuri, ce rost mai are
Să murim, dacă-nviem din nou, din nou?
Omnia fluunt, omnia mutantur,
Un marș forțat de ani-lumină.
În limba noastră, Dumnezeu este Cel Care Este.

[...] Citește tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

It's all baloney!

Cu alte cuvinte – GOGOȘI, hrana, locul și crima,
Spuse profesorul Blima, Excesescu îl contrează
Cu un brad și cu o brează, iar eu vin din Engadin
Cu biciușcă și lumini, spectatoate nu-s doar Hus,
De poeme sunt sedus, nu alerg la maraton, prefer
Statul la balcon ori căderea-n gol deschis,
Cum se-ntâmplă și în vis. Ochii, ochii, ochii mei
Au murit ca niște miei, peceneg cu peceneg
și cuman c-un singur neg, iar caii de-aluminiu să mă pască,
eu v-am iubit, am ars precum o iască. A trecut vremea,
schimbăm ritmul și rima, deci a trecut vremea oițelor fericite,
a lupilor cu rochițe de vară, șeful cel mic îl naște pe cel pitic,
din Marx în Lenin, în Stalin, apoi în salina amară, viață pe creștet,
la creșă e Beckett, el joacă-n persoană, absurdă hârjoană,
să-l batem sălbatic, iubim doar ce-i static și logic și clar,
că n-om fi măgari, s-au terminat și funeraliile, succes,
s-a încheiat un an, progres nu văd, dar simt cum crește
o ură oarbă ca-n Pacific doar un pește, avea bătrânul meu
trei aripi de gigant, el poposi din Spania-n Levant,
apoi a fost un înecat frumos, zâmbea timid din piele și din os,

[...] Citește tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tauromachia

Zece tauri ucid un matador,
Zece matadori ucid un taur,
Puterea majorității sub formă de cuțit, spadă,
Coarne, copite, creierul este în minoritate.
Omul cu "putere" redevine fiară,
Lovește, ucide otrăvind fântâni,
El nu vrea să știe, cândva o să piară,
N-o să-l plângă nimeni, nici proprii săi câini.
Mare este bezna-n care el se scaldă,
Mai adânc, mai singur, se trezește cuc,
Lumânarea arde, îi șoptește caldă,
El o stinge-n ură, hohotind năuc.
Trăim în adâncă și dulce minciună,
Eu nu, zice unul, eu nu, zice-o brună,
În intrigi mizere, nectar otrăvit,
Eu cred, eu nu cred, sunt tot păcălit.
DA-ul e NU, NU-ul e nulă,
Prietenă-mi este o libelulă,
Măcar ea nu minte, doar zboară cântând,
De-aș fi fără trup, numai un gând.

[...] Citește tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ucigașul

Ucigașul devenit puternic dobândește forțele vitale
Ale Binelui, victoria supraviețuitorului nu-l intimidează,
El nu are o față a fricii, necunoscutul nu-i creează probleme,
Prin asta ne este superior, hainele, platoșele nu ne apără,
Construim obstacole, el le ocolește, patima distrugerii
Pe care el o dovedește din plin, ne hipnotizează,
Uităm de persecuții, teama este mai aproape,
Mai apare și panica, cea mai bună aliată a ucigașului,
Apoi vin pacificatorii evlavioși, anestezia este aproape totală,
Lentoare, stagnare, tot ce știam este uitat, zvonuri rele
Că mai vine o ceată de ucigași la fel de puternici,
Încep diviziunile, autonomiștii, dezbinatorii, retorii,
Agresiune și fugă, până unde? Interdicții nenumărate.
Granițe peste tot. Focul se întinde, se răsucește ca șarpele.
Și, din adâncul veacurilor vin haitele cu urlete prelungi.
Jelesc prefăcut, se înmulțesc geometric. Unii tac.
Ei înșfacă, încorporează, psihologia robului se face prezentă.
Secretele sunt nenumărate. Iertarea devine inutilă.
Porunci uluitoare, logice ca unu plus unu.
Ce se prefigurează? O paranoia totală.

[...] Citește tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lăzbunare

Lăzbunare, lăzbunare, strigă racii din răzoare,
Alcoholul nu e cool că te face matatul.
Ace, apă, sapă, crapă, glonțu-i iute și te scapă.
Cu îngăduință mută poți o viață s-o faci scurtă,
Un sacou, acolo, sfoară se găsește și la gară,
Atârnat de tren, de scări, faci lansări în alte țări.
Ai răbdare, nu spera, puia-gaia te și ia.
Yalele se-ascund sub presh, tu la Yale să mergi doar fresh.
Ai noroc, la Aveyron au găsit un biberon.
Biberonul e regal, îl predai, primești un cal.
Nietzsche sine Deo, hic leo, hic rodeo.
Învață zoologhia, să-ți stăpânești soția.
Vulcanii sunt buni ca foi de tutun.
Thiere avea o salatieră, noi trăim în altă eră,
samovarul fu la modă, cine știe azi de Skodă?
Martorii ne vin din Marte, crede-i cine vrea și poate,
Drahma, krona și cu lira au exterminat vampira,
Iar ca semn că te liubesc, colo gios mă fiscălesc.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din zborul păsării

Din zborul păsării ghicești lărgimea spațiului,
Poete, fă-i un loc Horațiului,
Iar dacă nu ai spațiu, mergi în stele,
Acolo se-mpart case și cartele,
Tu te apleci prea mult peste fereastră,
Să nu cumva să dai peste-o nevastă,
O nevăstuică, o leoaică, mai știi cine
Te caută, bețivule, haine.
Cu laude, rog, nu mă-ngropați,
Nu-i bine să dispari nici luni, nici marți,
Voi fi cândva o piatră gri, lucioasă
Pe care-o spală apele, ca vocea ta duioasă.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ești aspră cu tine, ajungi și la astre?

Ești aspră cu tine, ajungi și la astre?
Tu nu aveai aripi, ca oricare om.
Cum s-au frânt ele, când omul doar umblă?
Învață ce-i umbletul de la țestoase,
doar ele cunosc poemul de secole.
Ah, neputința de-a-ntoarce trecutul,
precum Prometeu ce regretă azi focul,
cu veșnicia am un contract,
citește-l, vei înțelege mai mult.
Nu eu l-am scris, eu cred în Absurd.
Absurdul e însuși Cel Unic, Puternic,
nu căuta în abis mângâiere,
nu căuta oglinzile mute,
poeții știu să vorbească oriunde,
chiar și în moarte, deși ea nici nu este.
Zâmbești, ce e zâmbetul?
O rază firavă. Pierdută pe veci,
Pe veci adorată. Astfel să te vezi,
Poezia nu minte.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochii care nu se văd

Ochii care nu se văd, se inventează,
Iubito, nu mă considera un copil prost,
Iubirea noastră nu s-a stins, ea nu încape
Într-o glastră smălțuită, nu încape în Univers,
nici în plânsul de miel al unui vers,
iubirea noastră nu există, ca și poezia,
ea este transcendentală, ce nu se naște,
nu moare, chipul meu seamănă cu cel al lui El Greco,
mă retrag în timp și spațiu, cuvintele pot fi aripi, ghiulele,
minciunele, subapreciezi, oare, miezul chestiunii?
Eu nu mă îmbăt cu complimente, lichioruri, mente,
Unele drumuri se întretaie, vin tâlharii și te despoaie,
Dar eu păstrez icoana, eu cred,
Am un suflet de ied.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Cine are părinți" (Poetului Adrian in memoriam)

"Cine are părinți pe pământ, nu în gând,
Mai aude" cum neantul ne cheamă flămând.
Că au fost și ei tineri, sărmani ori bogați,
Vor ajunge în cârje, cu un Alzy sub braț.
Cel mai mult i-a durut râsul junelui scrib,
Are-n piept doar un boț? Pălărie de hrib?
E ușor, dai cu barda în stânci, ca-n vechimi,
Iar din stâncă zbucnește o lacrimă, știm,
E doar vocea durerii, a sângelui, fiți
Și copiii de azi, și bolnavii părinți.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chiril

De Chiril n-ați auzit, nici nu știți nimic,
Dar de mine nici atât, cik-cik-cik,
Lucrurile au și ochi, ne privesc atent,
Demențial trăim, murim, neinteligent.
La icoane mai privim, ne rugăm de noi,
Domnul este oarecum, în noi și în voi.
Cine s-ar ruga cinstit de un biet străin,
Fiecare este plin de sine, o știm.
Iar povestea lui Chiril ne cam doare-n cot,
Suntem fiecare, nu? Mai netoți, netot.
Nu vă supărați, vă spun după zeci de ani,
Când credeam că sunt genial, însă nu spuneam.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 47 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Boris Marian Mehr, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Boris Marian Mehr


scriitor și aforist român

Evenimente biografice

  • 1941 - s-a născut
  • 1968 - a debutat în literatură

Mai multe informații...

Subiecte de interes

Fani pe Facebook