Poezii de Petru Miloș, pagina 2
Rondelul agronomului
Scormonește in pământ
Plugul minții lui, gândirea,
Înplinind țelul cel sfânt
Să hrănească omenirea.
Ars de soare-n ploaie, vânt,
Ispășindu-și blând menirea,
Scormonește în pământ
Plugul minții lui, gândirea.
E povață în cuvânt,
Lanul greu i-e fericirea,
Înălțând pâinii un cânt,
Să găsească nemurirea,
Scormonește în pământ
rondel de Petru Miloș (1974)
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis absurd
Avut-am mai de mult un vis
Bizar, sălbatec, crud, tăcut,
Visam că parcă m-am născut
Dar criticii m-au și ucis.
Nevinovat căzut... Prin rai
Mergeam pierdut iar calea mea
Fortuna singură-o ținea
Șoptindu-mi stins cu dulce grai:
"-Destinu-ție ursit amar,
În fabule ești slab, regret
Și-n epigrame fără har
Dar scrie-mi mie un sonet!"
I-am scris! Și-al visului coșmar
S-a destrămat! Eram... poet!
poezie de Petru Miloș
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Petru Miloș, adresa este: