Răzvan Isac

Noi...

Şi te-am privit
Şi te privesc,
Şi te-am iubit
Şi te iubesc.
De tu mă vrei
Cum eu te vreau,
Poţi să mă iei
Cum eu te iau.
Şi amândoi
Pornim în viaţă,
Şi vom fi noi
Plini de speranţă.
Mai mult acum
Ca niciodată...
- Pe-acelaşi drum,
Viaţa toată!

poezie de Răzvan Isac (25 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

1859...

Alexandru Ioan Cuza
Om de seamă, Domnitor,
A înfăptuit Unirea
A două ţări într-un popor.

Azi sărbătorim cu toţii
Acea sfântă zi în care,
Am învins păgânii, hoţii
Şi-am unit două popoare.

Cei cu inima română
Azi se vor unii în horă,
Luându-se mână de mână
Mamă, tată, frate, soră.

.....................................................

Suntem fiii scumpei noastre ţări,
Mereu mândrii de al nostru sânge,
Luptăm şi goi şi fără de încălţări,

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (24 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoresc ades cu visele

Călătoresc ades cu visele
Înspre amurgul de-altădat',
Unde-am gustat din buzele
Ce pătimaşă mi le-ai dat.

Se îngâna ziua cu noaptea,
Stele începeau s-apară,
Iar gura-ţi dulce îmi şoptea
Iubirea de odinioară.

Aş vrea să-ntorc acele vremi
Să ne învăluie amorul,
Aş vrea din vis tu să mă chemi
Să mi se topesca dorul.

Sunt călător pribeag prin vise
Unde caut neîncetat,
Destinele ce ne-au fost scrise
Iar soarta nu ni le-a mai dat.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (15 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăruieşte-mi...

Dăruieşte-mi o noapte,
Dăruieşte-mi iubire,
Dăruieşte-mi mii şoapte,
Readu-mă-n simţire.

Dăruieşte-mi o noapte,
Dăruieşte-mi atingeri,
Dăruieşte-mi vieţi, şapte
Şi aripi ca de îngeri.

Dăruieşte-mi tu zborul,
Către infinit,
Dăruieşte-mi amorul,
Ce-l simt, înzecit.

poezie de Răzvan Isac (9 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi frumoşi, nepăsători

Ţi-am dat inima întreagă,
Mi-ai înapoiat-o frântă,
Ai fost fiinţa cea mai dragă,
Azi o amintire cruntă.

Eu ţi-am dat amor curat,
Tu mie durere-n piept,
Nu m-ai iubit cu adevărat
Şi nu ştiu dacă este drept.

Ţi-am dat sufletul integral,
Fărâme l-ai înapoiat,
De-aceea eu am pus final
Iubirii care m-a asfixiat.

Pe tine te-am iubit mai mult
Decât cuvintele o spun,
Singurătatea mi-e tumult,
Şi-n suflet chin mereu adun.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (18 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ştiu că mâine...

Şi ştiu că mâine am să mor,
Şi nimănui nu-i fie dor,
Căci de-am să plec, plecat n-oi fi,
Ci doar cu voi zi după zi.

Voi ce mi-aţi fost prieteni dragi
Nu mă veţi plânge la mormânt,
Ci-mi veţi aduce pumni de fragi,
Eu să îi gust de sub pământ.

Să-mi fie sufletul ferice,
Că v-am avut mereu alături,
N-o să vă uit, chiar de aice
Mi-e zborul aripe de fluturi.

Mă simt firav, făr' de putere,
Altfel eu moartea o vedeam!
-Nimic mai mult eu nu pot cere,
Decât viaţa 'napoi s-o am.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (19 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plecat să caut

Am plecat să caut
Soarele-ntre nori,
Căci n-a mai răsărit
Şi n-au mai fost nici zori.

Am plecat să caut
Luna printre stele,
Căci nopţile-s pustii,
Sunt toate atât de grele.

Am plecat să caut
Chipul tău senin,
Printre vise vechi,
Dar totul mi-e străin.

Am plecat să caut
Dragostea-n pustiu,
Şi nu am găsit-o,
Unde-i nu mai ştiu.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (25 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eu...

Când eu nu mai credeam în fericire
Dumnezeu un înger mi-a trimis,
Să-mi dea ce îmi lipsea, să-mi dea iubire,
Destinul nostru aşa a fost scris.
Să ne contopim cu amorul nesfârşit
Să umplem cu iubirea Universul,
Căci aşa ne-a fost, dragoste, ursit
Numai împreună să ne găsim sensul.

poezie de Răzvan Isac (19 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furnicuţa

Dintr-un muşuroi, săraca,
Ieşea dup-o iarnă lungă,
Primăvara o-mbrăca
Frigul să n-o mai ajungă.

Mică e cât un grăunte,
Dar e hărnicuţă foc,
Duce-n spate cât un munte,
Într-un an nu stă deloc.

Strânge într-a ei cămară
Bunătăţi pentru o iarnă,
S-aibe până-n primăvară,
Când norii nea n-o să mai cearnă.

Nu se teme nici-un pic,
Vrednică-i şi curajoasă,
În lumea mare, suflet mic,
Furnicuţa e vănjoasă.

poezie de Răzvan Isac (17 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poseidon şi Afrodita

Cu frumuseţea ta divină
Faci şi îngerii să plângă,
Sufletu-mi ce n-are vină,
Faci păcatul să-l atingă.

Eşti ispită şi canon,
Eu un simplu păcătos,
Sunt păgân şi Faraon,
Zeul antic arătos.

Sunt Poseidon, zeu al mării
Şi trimit valul spre tine,
Sunt prins în gheara uitării,
Vreau să te aducă la mine.

Tu poţi să fii Afrodita,
Zeiţa patimilor mele,
Aş vrea să te strig - iubita,
Călătorind printre stele.

[...] Citeşte tot

poezie de Răzvan Isac (24 aprilie 2014)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!