Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Silvia Velea

Poezii de Silvia Velea, pagina 2

Împăcare

îmi scapă însingurarea ta
cum marea-și scapă sieși
în adâncuri,

dar mie mi te dai cu tot întinsul
și cu nevoia frângerii
la mal.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Apă pe pietre

apă pe pietre trupul tresaltă,
rănită-s de goana vremilor mele,
prin sângele albastru curg dâre de lavă,
grăbitele gesturi coc în cenușă regrete.

aud tot mai greu în vacarmul comun
cădelnița timpului rostuind liniștit,
răbdător și solemnul ornic bătrân
ori clepsidra cu susurul ei aurit.

obsesii mărunte îmi macină viața,
în timpi se măsoară trăirile ei,
dar goana nebună n-alungă așteptarea
din care singurătatea își face temei.

poezie de Silvia Velea din revista "Citadela literară"
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Silvia Velea

În rău și-n bine

Ce să fie viața mea?
Dansul unui fulg de nea?
Lacrimă-nghețată-n vânt
și căzută pe pământ?

Picătură de sudoare,
o scăpare muritoare
dacă este viața mea,
ai să vrei să uiți de ea,

nimic să nu-ți dea de veste
că am fost greșeala Ta;
căci - înaripat - și gândul
are un călău: cuvântul.

Orice-ar fi, privind spre soare,
cu pământul sub picioare,
ascunzându-te de mine
ca un păpușar pe sine,

[...] Citește tot

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A fost o vreme

a fost o vreme când aveam trupul frumos
a fost o vreme
când mă pozam pe vârfurile munților -
iarbă sprijinită de genunchiul tău
a fost o vreme când râdeam
stingând lumina de pe tort

mă regăsesc în chipul pietrei
în ochi - fântâni cu apă prea puțină
când uneori de-afară încă vin
în cumpene să-mi scârțâie zefire

sufletul e tăcere de drumuri pustii
penumbra care învăluie buza fântânii
nu mai e sfioasa creatură
închipuită din măduvă dulce
care fuge, se-ascunde
încolăcită în spatele coastelor
prunc pe picioarele mamelor.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Dorul

Mă cauți.
Îmi dă de veste dorul
să fug.

Și-mi vine, în drum,
să scutur pomii în floare,
cu dulcea lor ninsoare
să te-alung.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Licurici

dacă aș fi eu un licurici

aș fi strop de lună albă,
argint viu scăpat în iarbă,
lumina ochilor de lut
sau mărgică de cusut
pe ia poienelor
și de râsul stelelor

când și când de felinar
m-ar ține câte-un hoinar,
osteniți de drumul greu
s-ar încălzi la focul meu
pribegii lumii, mari și mici

dacă aș fi eu un licurici.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clar-obscur

Tac.
Ceva dinlăuntrul meu
nu vrea sau nu poate
să iasă la lumină.
Se culcă în această tăcere
ca într-o uitare amniotică.

poezie de Silvia Velea din revista "Citadela literară"
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Gânditorul

gândurile-s ape repezi,
spumegând la suprafață,
prăbușindu-se-n cascade,
se îneacă în nori de ceață.

păsări veșnic migratoare
din ce-a fost spre ce nu este,
în parade nupțiale
se cheamă și-și dau de veste.

saltimbanci făcând de toate,
giumbușlucuri, dând povețe,
și zâmbind pân’ la final
cu o clasică tristețe.

scânteieri încrucișate
în dueluri fără scop,
ce sfârșesc într-o lumină
palidă de cinescop.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întotdeauna

întotdeauna
voi spune despre mine lucruri
pe care tu le vei crede
când eu nu le-am mai crezut

întotdeauna voi fi
cu o clipă mai târziu
decât clipa în care sunt

îmi voi lăsa pe rând
în mâinile tale mantiile,
pe care zadarnic mi le fluturi
prin fața ochilor

mai bine caută prin ierburi
urma proaspătă de sânge

smuls din hlamidă,
fuge sălbaticul gol,
chircit de foame și sete.

poezie de Silvia Velea din revista "Citadela literară"
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bumerang

Nu-ntinde mâna, de nu vrei
pe frunte mângâieri să-mi pui,
și nu-mi zâmbi, dacă nu simți
în suflet oglindirea lui;

nu mă-ndemna zborul să-mi iau,
viclean strângându-mi glezna însă,
și nu-mi da, dacă pâinea ta
cu nevăzută ură-i unsă,

căci brațul ție ți-l întinzi,
iar pâinea ta cu tine o împarți,
orice vei da, tu o să ai,
oricui vei da, ție îți dai.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

<< < Pagina din 3 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Silvia Velea, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Silvia Velea

Numele de naștere: Silvia Gheorghiu
Silvia Velea
poetă, eseistă și aforistă română

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Fani pe Facebook