Poezii despre zbor, pagina 19
Să te blestem?
Să te blestem?
Nu!
Nu dobor pasărea din zbor
Să te binecuvântez?
Nu mă repet
Să te uit?
Au făcut-o alții
Să te ignor?
N-aș fi primul
Să te visez
Nu sunt ultimul
Să te doresc?
Da!
Din prima celulă
Până
La ultima suflare a bătrâneții!
poezie de Iasmos Rapla
Adăugat de Iasmos Rapla
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Învață-mă să zbor...
Învață-mă să zbor sau să trăiesc,
În ceasul desfrunzirii dintre noi,
Să pot privi la umerii tăi goi
Atât de blând, de viu și de firesc.
Atât de greu, atât de nebunesc
Nu mai avem nici timp pentru risipă,
Învață-mă să zbor măcar o clipă
Să pot privi de sus ce-i pământesc.
poezie de Adrian Abrudan
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rug de buzunar
Steaua
și-a
luat
zborul
Din
palma mea
aprinsă
Degeaba
o
mai
cauți
pe
cer
Cenușa
sfidează
deja
paradoxul
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Vreme vine, vreme trece,
Timpul ne petrece rece...
Noi, trecători pe scena vieții,
Vrem să-i înțelegem zborul,
Vrem să-i degustam esențe.
poezie de Valeria Mahok (26 noiembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu
Zbor neîntrerupt
Îngemânare de toamnă
Melancolie a depărtărilor
Adiere de aripi
Pe boltă de stele
Intuiții călătoare
Și tu topită
În depărtări aburinde
De dor.
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta dor...
Atâta dor
în corzi legat,
sfâșietor
of nesecat,
pătruns adânc
armonios
în chip nătâng
nemânios,
de jar aprins
arzând mocnit,
cu lacrimi stins
din piept urnit,
pierdut în zbor
nestăvilit
în nopți de-amor
neprihănit,
atâta dor,
vis călător,
plutind de zor
pân' am să mor,
[...] Citește tot
poezie de Tatian Miuță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cap aplecat
Mă îndemn să fiu
și o clipă mai sânt.
Undeva pe câmp
a murit fratele vânt.
Toamna sângerează
peste un mers bătrân.
Printre umbre prelungi
rostul mi-amân.
Spre nu știu ce sfârșit
un zbor s-a întins.
Cu pâlpâit de sfeșnic
un copac s-a stins.
În fântână mi-aplec
gând și cuvânt.
Ceru-și deschide
un ochi în pământ.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo...
Am plecat spre cer, căci digul s-a rupt
Și am sperat în visuri, chiar dincolo de credință,
Dincolo de zbor
Am creat valuri în ape tulburi
Am zâmbit pentru frumusețea libertății cuvântului
Am pierdut trenul vieții de două ori
Probabil că voi pierde tot ce nu mi-e de folos
Am să zbor cu visuri cu tot,
Dincolo de creaturile veacului 21.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avionul poem diamant
Cu
aripile sale
imitând zborul păsărilor
pentru că visul omului
a fost dintotdeauna să poată zbura
se avântă în necunoscut
cât mai sus
chiar deasupra
norilor.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
în viața asta
cât un zbor de săgeată
de la degetul prim
spre vânatul ce știe
că viața lui stă
în ochiul celui ce trimite săgeata
mereu am zâmbit
niciodată n-am plâns
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre zbor? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre zbor, adresa este: