şerpi

Ce-n lume pare blând
Să nu-ţi-ntre nici-n gând
Şarpele e mereu mut
Şi colţii bine-i ascund

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orbite

Colo, dimineaţa mea,
Viu altar îţi miruia:

Ca Islande caste, norii
În, dorită, harta orii,

Ageri, şerpii ce purtai,
Şerpii roşii, scurşi din rai.

Şi, cules, albastrul benţii
De pe jerbele Juvenţii.

*

Lăncile de iarbă mici
Le păzea căţeaua Bitsch,

Inimi mari dormeau pe ţară,
Munţi, cu sângele afară...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creşterea nefiinţei

Prin răni
ne vedem
sinele

o durere
mai poate dovedi
că exişti

în tandreţea şarpelui
nimeni nu vrea să creadă

pe nimeni nu tulbură
sângele incolor al florilor.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui Moise negru

Tu eşti cel pentru care
m-am aprins.
vino cu toiagul tău
care se răsuceşte
şi care este un şarpe.
Eu sunt tufişul.
Eu ard.
Şi nu-s epuizabilă.

poezie de Lucille Clifton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tărâmuri

Nimic nou sub soare
pe diurna-mi cărare -
şarpe hoinar
prin colb de altar...

Tainic e totul
sub Luna ce-alină -
poteca îmbracă
dantelă virgină.

poezie de N. Petrescu-Redi din Maxime şi poeme (2006)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata cu zmeul

Avea în braţe vipere,
Şi-n trupul zvelt un şarpe,
Îl îndrăgeau frumoasele
Cântând molcom din harpe.

Dar domnul ţării porunci
Ca celui ce-l dă gata
Fata mezină îi va fi,
Cu tron cu tot, răsplata.

Cruciş cad spadele acum,
Şi-n ochi mijeşte plânsul.
Un trup se prăvăleşte-n scrum,
Altul stă-nfipt pe dânsul.

Dar fata-nmărmurită-n prag
Îşi rupe sânul, greul.
« Vai, nu voinicul mi-a fost drag,
Ci zmeul! »

poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu

Am capul plin
De şerpi ce eclozează
În pustiu
În faţa mea îngenunchează
Păduri ce-ar fi putut a fi...

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai scumpă de pe lume

Spune-mi care mamă-anume
cea mai scumpă e pe lume?
Puii toţi au zis de păsări,
zarzării au zis de zarzări,
peştişorii de peştoaică,
ursuleţii de ursoaică,
şerpişorii de şerpoaică,
tigrişorii de tigroaică,
mânjii toţi au zis de iepe,
firul cepii-a zis de cepe,
nucii toţi au zis de nucă,
cucii toţi au zis de cucă,
toţi pisoii, de pisică,
iară eu, de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
cea mai scumpă de pe lume!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cobre în semne de întrebare
Sunt curiozităţile noastre
Drepte muşcându-şi-n mirare
Din invidia fără tratare

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte multe cu miezuri dulci
Lasă coji de vipere nuci
Şi nu ştii pe unde să-o apuci
Şi-n ce umbră să te culci

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!