Poezii despre Germania, pagina 2
Olga
Îți reamintesc capitolul acesta moale precum
craniul copiilor nou-născuți
și teoriile lui Freud
și pe Weininger
sinucisul din Germania
Geschlecht und charakter
și datoria de o mie cinci sute de lei sau tot atâtea veacuri
prin filtru mediului
omul comite multe nerozii
mai știu doar că era blondă
și nu vrea decât cărare la mijloc
iubise pe Harry Liedtke
și o păpușe automată
Intensul a luat apoi o culoare propice mie
Totuși
azi o poate vedea oricine
[...] Citește tot
poezie celebră de Geo Bogza din revista URMUZ, an. 1, nr. 5, iunie 1928
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abatorul
german e gata gata să în
ghită muncitorul român eva
dat
din carantină direct în abatorul
cinci și mitruț din copălău
e billy pilgrim - nu e al doilea
război mondial e germania
secolului 21 - kurt vonnegut jr
a lăsat cruciada copiilor
realitatea abatorului îl lasă
la mun
că
pe mitruț dănuț și alți bărbați
(?!) 12 ore zilnic șapte zile din șapte
poți să scrii experiența abatorului german
dacă scapi viu
sau
dacă scapi de malaxorul lui
billy pilgrim îl con
duce de mână pe mitruț la ieșirea
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În pacea mută
În pacea mută, solitară,
Cum stau cu somnul de mă-nșel,
Azi pare-o urnă funerară
Mansarda vechiului hotel...
În bezna nopții fără stele,
Eu simt cum prinsă-n umbre reci
Cenușa visurilor mele
Își doarme somnul ei de veci...
Nimic alături nu tresare
Și nu s-aude nici un zvon,
Abia din când în când, arare,
S-abate-un vaier monoton.
Pesemne undeva departe
Se roagă vreun nenorocit,
Și rugăciunea lui se-mparte
Peste orașul adormit...
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Des-speranță
Nimeni nu poate trăi cu o veșnică vină,
Es stinkt, zice neamțul, începi să simți apropierea putregaiului,
Dar Omul? Ce mândru sună acet cuvânt, spunea tuberculosul Gorki,
Mândria de a exista, yes, un orgoliu de trandafir,
Culoare, parfum și gheare, chiar și pisica asre orgoliu,
Nisip vorbitor. Eu plâng interior, nu pot să plâng nici în versuri.
Mi-am pierdut echilibrul undeva, prin casă,
Dar am descoperit un miracol se poate trăi în haos,
În dezechilibru, în dezumflare, criticii mei au murit demult.
Dumnezeu apare când nici nu te aștepți.
Răbdare, warte nur balde, ruhest du auch,
Zicea veselul neamț de la Weimar,
Azi viața vrajbei noastre prin soarele tău, Kierkegaard,
s-a risipit, bye, bye, îngerii mei.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai ști să culegi un fruct
așa nebunatic, un fruct? uite
și crengi răsucite-ntr-o husă:
uite cum linge, cum linge
femeia tânără: inge o o
stracizată nemțoaică printre tinerii regi căptușiți
cu stranietăți socialiste (?!) sâmburii de
mărimea unor piulițe de altă
dată precisă, dar dusă
în căutare fericirii pe nalte, vai, plat
forme de socializare impusă!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ajuta - ne Doamne
Mai spală Doamne drumurile vieții
Să nu mai rătăcim așa de greu
Și lasă - ne doar anii tinereții
Să fim frumoși și inimoși mereu!
Mai lasă - ne iubirea pentru-o viață
Iubirea pentru tot ce e frumos
Mai spală - ne cu rouă iar pe față
Ca să ne fie chipul luminos.
Întoarce-ți fiii iarăși către casă
Destul prin lume ei au rătăcit
Să fie adunați din nou la masă
Să fie cu ai lor pan la sfârșit....
Mai ia - ne Doamne greul ce ne-apasă
Mai șterge - ne și lacrima în zori
Ajută - ne să fim din nou acasă
Să nu mai rătăcim printre ninsori.
[...] Citește tot
poezie de Felicia Felidiorean (3 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Europa
Precum petalele de flori
Se-nalță-n vânt cu al lor zbor,
Dorește și sufletul meu
Să se înalțe ca un zmeu,
Și să colinde-n lung și-n lat
Bătrânul continent visat.
E Europa, pământul strămoșilor,
Un leagăn veșnic și nemuritor
Grădină vie ce își scaldă-n ape
Păduri și flori dorind să le adape.
Cum fiecare stat e o-ncheietură
A continentului făptură,
Luptând pentru-ale sale năzuințe
Doar împreună au căpătat și biruințe.
Și adunați cu toții la o masă,
German, austriac, român,
Formăm o casă.
[...] Citește tot
poezie de Hermina-Paula Hănțăgam
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zile și nopți
de oktoberfest cu atmosferă
plină cu bere
cheflii ciocnesc halbele de corn
luna pe cort dansează lângă două
blonde bete
butoaiele se-nvârt
acordeonul aruncat printre sticle
pe jumătate pline
pe jumătate goale
orașul e hidratat din belșug
spuma de bere pornește pe străzi
și învelesc blocurile
de desen
animat de cântece
nemțești (!?)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce viață frumoasă
avem aici în germania
și ce mame grase aveți aici în germania
și ce blonde! spuse lovind
bătrânul câteodată persan sicriul fiilor săi
gemeni plutind cu ușurință pe rin ca pe apele
tigrului ca pe apele
eufratului spuse și se culcă
cu un balot de nuvele de günter
grass, ah, sub capul plin de aplice
de perete sau zid în aval
al berlinului musculos estival
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Barca neacoperită
"Când războiul se va sfârși (zise Dan), de parcă n-ar fi fost niciodată,
Unii vor fi iarăși, ca odinioară, prieteni cu Fritz la toartă...
Dar NU EU (zise Dan marinarul), NU EU (zise el cu voce tare)
Domnul știe cât de rece-i noaptea-ntr-o barcă neacoperită pe mare!"
"Unii, când ultimul pariu și ultima bătălie-s câștigate sau pierdute,
Cred că nu-i nicio problemă dacă bei un țoi cu foștii adversari în lupte,
Dar NU EU (zise Dan marinarul), ce-i setea poate să știe și priceapă
Numai Domnul, când în barca neacoperită nu-i un strop de apă."
"Când minele-s pescuite și navele nu mai explodează-n apa rece sloi,
Unii vor cina cu germanii cum au făcut-o și-nainte de război;
Dar NU EU (zise Dan marinarul), NU EU, fiindcă ce-i foamea are habar
Numai Domnul, când în barca neacoperită pesmeții-s amintire doar."
Când pacea revine și tratatele-s semnate, iar comerțu-i pe cai mari,
Mulți vor da mâna cu neamțul, uitând de sângele curs atâția ani,
Dar NU EU (zise Dan marinarul), NU EU, mă jur pe apa cea sfințită,
Domnul știe ce simți când îți moare prietenul în barca neacoperită..."
poezie de Cicely Fox Smith, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre Germania? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Germania, adresa este: