Poezii despre Scoția, pagina 2
Coasta de Azur - Nisa
E Scoția drapată în clasicu-i decor
De cețuri; plajă, lacul - pustii și diafane.
Novembre, tribunalul tuberculoșilor.
M-a exilat pe țărmul blândei Mediterane -
Mă va purta comodul fotoliu rulant
Condus, de bună seamă, de un valet. Și ce
Trist soare-o să clipească la ceasul de versant
Pe lunga promenadă numită des Anglais...
În timpu-acesta, Jana petrece timpuri bune
C-un crescător de-ovine, cumplit și lat în spate
Și grația-i nespusă adie-ntr-o pășune
Cu nu știu cât de multe hectare-mbelșugate.
Când sângele meu palid în asfințitul ud
Va face să se stingă Mediterana - ea
Se va trezi acolo, în falia de Sud,
În zorii calzi ai verii... E foarte bine-așa...
poezie clasică de Henry Levet din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Nina Cassian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Avantajul "kiltului"
De Scoția, păreri sunt juste,
E-o țară absolut divină,
Și să le faci nu poți vreo vină
Că au bărbați ce poartă fuste
Și fetele-s la ei robuste,
Cum este Kate cea blajină
Pe care-o critică-n surdină,
Persoane cu vederi înguste
Și vor s-o bage în angoasă,
Zicându-i că-i lăudăroasă:
- De unde știi că te iubește?
De John o-ntreabă o amică...
- De câte ori mă întâlnește,
Văd kiltul cum i se ridică...
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
E-așa o gașcă de pungași în acest neam*
Adio scoțianului renume,
Adio străvechii noastre glorii!
Adio celticelor noastre nume,
Atât de faimoase-n ostășești istorii.
Azi Sark curge vegheat de berze
Către Salway, iar Tweed către ocean,
Marcând hotarul provinciei engleze*...
E-așa o gașcă de pungași în acest neam!
Ceea ce forța sau minciuna n-au putut supune
De-a lungul veacurilor de luptă necurmată,
A reușit acum o mână de mișei răpune
Trădând pentru treizeci de arginți răsplată.
N-am căzut loviți de-oțelul englezesc în țeastă,
Apărați fiind de valorile în care noi credeam,
Dar aurul englezesc a fost otrava noastră...
E-așa o gașcă de pungași în acest neam!
O, decât să fi văzut, cum am văzut,
Trădarea, vânzarea aceea care s-a comis,
[...] Citește tot
poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada frumosului Conte de Moray
Voi cei din munți și de pe șesuri,
Unde-ați fost, mărturisiți acum,
Când l-au ucis pe Contele de Moray
Părăsindu-l apoi în iarba verde, lângă drum.
Era un cavaler neînfricat, cum nu sunt mulți,
Trecea, călare, lesne lancea prin inel;*
Și frumosul Conte de Moray într-o zi ar fi putut
Ajunge-un rege cum n-ar mai fost altul ca el.
O, zadarnic Doamna lui îndelung veghează
De la ferestrele Castelului Doune
Să-l vadă iarăși pe Contele de Moray
Venind, iureș, printre tufele de-alun...
"Cereți iertare, Huntly, pentru fapta ta!
Ți-am dat poruncă să-l aduci la mine
Întreg și viu, nu să faci ceea ce-ai făcut,
De ce l-ai ucis ca pe un câine!?" *
[...] Citește tot
poezie de Autor necunoscut, Scoția, sec. XVI-XVII, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă scoțiană
Spre prag 'și-întinde gheața colții netezi
Și soarele sub chivăra-i de iarnă
Se uită de pe deal și trece bolta
Prin ascuțișul spadei sale boreale.
La scocul morii apa
Răsună surd și răgușit.
Pe drum, fata morarului
Cu degetele încleiate de paner
Juri că lovește într-un caldarâm
De zeci și zeci de leghe
Când tocurile ei batjocoresc
Pe morți, pe Douglas, Percy,
Pe Bruce, acel ce zace în mormântu-i, alb
De lepră și războaie,
Și toți regii care-au fost
Pân-a fi țara fără regi,
Pe cântăreții ce-au cântat
Pân-a fi țara lor fără cântări,
Această țară-ai cărei morți și vii așteaptă Ziua de Apoi.
Ci ei, neputincioșii morți,
[...] Citește tot
poezie clasică de Edwin Muir, traducere de Leon Levițchi
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri scrise pe o bancnotă
Îți urăsc puterea, foaie de hârtie-înnărăvită-n rele!
Sursă a necazurilor și-a amărăciunii mele!
În lipsa ta, iubita m-a abandonat de-a dreptu-n drum
În lipsa ta, paharul meu e gol acum!
Văd peste tot opiii obidei, însetați, nicicând sătui,
Loviți de blestemul restricțiilor pe care le impui:
Am mai văzut și zâmbetul opresorului, plin de cruzime,
Printre nefericitele victime-ale exploatării lui, o mulțime.
Împotriva puterii tale revoltele mele-n van au fost și sunt
Nu reușesc nicidecum să dobor dușmanul la pământ:
În lipsa ta, părăsesc aceste țărmuri pe care le iubesc atâta, iată!
Și, poate, nu voi mai revedea Scoția mea dragă niciodată!
poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Credo
Lasă-i să pună piciorul peste tot;
Apoi deschide-mi vinele, să înot
Spre tine, Doamne! prin lacul de rubin;
Capul ars de foc mi-l pune-n țeapă și-n
Vânt împrăștie cenușa care sunt.
Cum, Doamne, știi atomii toți, în amănunt,
Cred că-ntr-o zi mă vei recupera din colb
Și-oi învia cu drepții din nimicul orb.
***James Graham (1612 - 1650) General scoțian regalist și poet..
Versuri scrise pe geamul celulei în noaptea dinaintea execuției
poezie de James Graham, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tipul din Orkney
"Am navigat odată c-un tip din Orkney, scoțian,
Acu', hă-hă, mulți ani," a zis Dan,
"E-mpachetat binișor în lut
Kubla Khan* ".
"Un gagiu plin ochi de povești ciudate
Despre foci care cântă și balene eșuate
Iarna pe țărm, când bat furtuni înverșunate."
"Mort... coechipier bun, își făcea treaba,
A căzut la baltă lângă Capul Java
Acu', hă-hă, mulți ani," a zis Dan frecându-și barba.
* Trimitere la celebrul poem al lui Samuel T. Coleridge, Kubla Khan.
poezie de Cicely Fox Smith, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Animale din Anglia și Scoția,
Din toate țările, de sub mulți sori,
Eu vă vorbesc, și mare mi-e emoția,
Despre anii de aur viitori.
Mai devreme-ori mai târziu, în ceasul sfânt,
Când Omul-Tiran fi-va răsturnat,
În acea zi al Angliei mănos pământ
De animale doar va fi călcat.
Belciugele atunci vor cădea în zeci,
Nimeni șa-n spate nu-și va mai propti,
Zăbale, pinteni vor rugini pe veci,
Biciuri crunte nicicând vor mai plesni.
Comori ce nu intră-n a minții sferă,
Grâu și orz, fân, ovăz, noi vom stăpâni,
Trifoi, fasole, sfeclă furajeră,
Fi-vor ale noastre-n acea zi.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Orwell din Ferma animalelor (1945)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fetița din Făgădău
De ce mi-ai promis că vii
Cu buzele-ți arămii,
Când știai c-ai să mă minți
Cu aceiași zece dinți
Cu care m-ai sărutat
Când din "Moși" ți-am cumpărat
Un flacon de "Ton Sourire"
Și-o cutie de rahat
"Hagi Bekir"?...
De ce mi-ai jurat solemn
Pe icoanele de lemn
Și-ai promis lui Dumnezeu
C-ai să mă iubești mereu,
Când tu ne-ai mințit la fel
Și pe mine,
Și pe El?...
De ce taci?
Cum?...
Tu nu știi
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Versuri (1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Scoția, adresa este: