arhitectură

Ai grijă

Ai grijă să nu faci şi tu explozie
(din înger n-a rămas măcar o schijă)
calcă pe vârful plopilor cu grijă
să nu verşi sufertaşul cu ambrozie.

Sunt zei abandonaţi ca puii mâţii
prin gropile cereşti scâncind de sete,
sunt arhitecţii Domnului, în cete,
ce-au lins pe urma Lui dâra tărâţii.

Tu voiajor al stărilor de transă
ai grijă de căminul de bătrâni,
minte-i c-au fost eroi şi c-au fost buni
şi că mai au acolo jos o şansă.

poezie de Mircea Dinescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Construcţie de minore

am cunoscut o femeie de 18
dar nu avea nici atât
părul tăiat cu ascuţitoarea
pentru creioane hb

nu au trecut prin maşina
de trasat carne
decât arhitecturile viitorului (?!) suitor
al omului foarte nou... mi

nor, am cunoscut o femeie la cheie
de 18 - era
parcă puţin prea înaltă
parcă prea posedat procuror

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grook de consolare

Desigur, te doare
când pierzi o mănuşă,
dar închipuie-ţi durerea
pe care-o simţi – n-o pot exprima –
când, după ce-ai pierdut una,
o arunci şi pe cealaltă,
pentru ca apoi
s-o găseşti pe prima.

NB. Piet Hein,1905 – 1996, a fost un savant danez, filozof, matematician, inventator, arhitect şi poet.
El susţinea că marea falie culturală care ne desparte nu este cea dintre "a avea" şi "a nu avea", ci dintre "
a cunoaşte" şi "a nu cunoaşte".

* GROOK, " gruk" în daneză, termen creat de Piet Hein, este o formă sofisticată de aforism rimat,
caracterizat prin ironie, paradox, concizie şi uneori prin accente satirice.

poezie de Piet Hein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grook de consolare

Desigur, te doare
când pierzi o mănuşă,
dar închipuie-ţi durerea
pe care-o simţi – n-o pot exprima –
când, după ce-ai pierdut una,
o arunci şi pe cealaltă,
pentru ca apoi
s-o găseşti pe prima.

NB. Piet Hein,1905 – 1996, a fost un savant danez, filozof, matematician, inventator, arhitect şi poet.
El susţinea că marea falie culturală care ne desparte nu este cea dintre "a avea" şi "a nu avea", ci dintre " a
cunoaşte" şi "a nu cunoaşte".

* GROOK, " gruk" în daneză, termen creat de Piet Hein, este o formă sofisticată de aforism rimat,
caracterizat prin ironie, paradox, concizie şi uneori prin accente satirice.

poezie de Piet Hein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca-n faţa unei piramide (în amintirea poetului Mihai Codreanu)

Sonetul tău e-un monument perfect,
E o construcţie piramidală,
În fiecare vers percep o dală
La care n-am găsit niciun defect...

L-ai dăltuit cu trudă şi migală,
După al tău necunoscut proiect,
L-ai îmbinat precum un arhitect,
Desăvârşindu-i forma lui finală...

De-atâta strălucire şi grandoare
Mă simt ca-n faţa unei piramide,
Şi dacă peste ea - cu-nverşunare,

Vor trece-n valuri clipele fluide,
Muşcând pe rând din ale ei contururi,
Sonetul tău va dăinui de-a pururi!

poezie de Iulian Bostan din Dulce-amar
Adăugat de Iulian Bostan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul arhitect

Construiesc paradisul, sunt un mic arhitect,
Tot ce-i bun, tot ce-i nobil, tot ce este corect,
Sentimente, cuvinte, năzuinţe, idei,
Construiesc paradisul pentru oameni şi zei.

Construiesc paradisul, zi de zi, rând cu rând,
Tot ce văd, tot ce aflu, tot ce-mi trece prin gând,
Sentimente, cuvinte, năzuinţe, idei,
Construiesc paradisul pentru oameni şi zei.

Construiesc paradisul, paradisul pierdut,
Tot ce vreau, tot ce-mi place, tot ce am de făcut,
Sentimente, cuvinte, năzuinţe, idei,
Construiesc paradisul pentru oamenii mei!

poezie de Ionuţ Caragea din Absenţa a ceea ce suntem (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De acolo, se făcură paşii cu rost

tu arătai călătoria, aparent ca-ntr-un joc:
nişte cărţi îţi ieşeau mereu din joben,
proiectând diagonala întâmplărilor, de-odată ale noastre...
dar cu prudenţa de arhitect încercuind temelii,
eu, pictural dansând şi potrivindu-le albastre.

văd şi acum: aplaudând ca la poveşti,
rostogolindu-ne cu orice nor şi orice soare,
din ploaie, din ninsoare sau din foc
să ne-adunăm de timp... primindu-ne în palme.

poezie de Ana Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o lume paralelă cu raiul

undeva pe un deal verde
copilul din mine a rămas
mogâldeaţă bleu
purtătoare de stea în piept
arhitect al castelelor din cuburi de lem
uneori găsitor al batistuţei

râde cristalin şi îmi face complice cu ambii ochi
să nu mai spun nimănui
despre cum donează aripi de înger omizilor
sau cum adună margarete albe lângă un stâlp imens de metal
unde încă mai zburdă ca un miel alb rătăcit de turmă
călărind norii şi boteazând muşuroaiele
khufu kafra mikerinos

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rândunica

A venit cu primăvara
Pe poteci, ce doar ea ştie,
Ca să ne inunde ţara
Cu jocuri şi bucurie.

Şi-a luat în a sa veghe
La întrecere cu vântul
Şi văzduhul şi pământul
Până şi-a găsit pereche.

Ca doi arhitecţi de soi,
Ce nimic aşa nu lasă,
Chiar sub streaşină la noi
Îşi zidiră noua casă.

Pe covorul de puf moale,
Făcând multe ghiduşii,
Au de-acuma cinci copii,
Ce-i aşteaptă cu mâncare.

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea mângâie cuvântul

În ochii mei sălbatici de curiozitate
Pasărea singurătăţii şi-a pierdut zborul,
Sufletul iubirii în arhitectura străveche,
Prin noi gesticulaţii, renaşte fiorul.

Aştept îmbrăţişări pe uliţe ascunse
Unde câinii latră luna măreaţă, rotundă,
Unde săruturile fac şezători la porţile
Satului topit în bucuria profundă.

Uit sincronizarea în zbor de păpădii,
Mirosul tău de stele împlineşte-avântul,
Redirecţionez în hematii lumina poeziei
Unde iubirea mângâie cuvântul!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!