Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

autostrăzi

Poezii despre autostrăzi, pagina 2

Trei zile

de caniculă se abate pe capul
omului toropit de lapte și miere
oferite de conducere cu nesaț
care visează fântâni unde curge
bere rece cu spuma albă
ca zăpada din povestea ce revine
în minte prin aburii slabi

trei zile de înghițit în sec și crezi
că autostrada se îngustează
arzând de dimineață până seara
în adierea bicisnică a vântului
plimbă scaieții amestecați cu paie

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Trepidant

Aleargă ziua după noapte
Se-mpiedică in ceața gri,
Autostrăzile sunt pline,
Asfalturile cenușii.

Tramvaiele in lungi coloane
Alunecă sub fire, bolți,
Metrou scăldat e in neoane
Miriapod cu multe roți.

Si trepidant pulsează viața
Pe paliere diferite
Acoperă cu zâmbet fața
Chiar florilor ce-s ofilite.

Departe satu-și duce tihna
Cu veșnicia lui in stup,
O nouă zi, altă lumină
Din cer si din pământ erup.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Alerg

alerg străzile lumii încordată
te caut în firul de smoală de pe autostradă
ce a-și vrea să fie albă fără negreală
dintr-un sufletul curat fără greșeală
pe care l-am dat arvună într-o zi goală
la un stop făcâd semn disperată
sper să te mai întâlnesc odată
tălpile-mi ard și încerc să te găsesc îndată
mă împidec însă de copaci de asfalt betonat
și sunt speriată că viața mea sa terminat

poezie de (noiembrie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

S-a supărat pe mulțime

A ieșit președintele din tipar.
Nu mai vrea să fie popular.
Acuma nu-i mai convine
Să facă băi de mulțime.

Se mulțumește cu: - Băi Emile,
Ce mă fac eu fără tine?
Cine-mi mai duce-n mulțime,
Decizia ce-mi aparține?

Nu mai vreau să aud iară
Cum mă strigă ei afară.
Nu mai vreau s-aud mulțimea
Huiduind și fluierând.
Haide, pleacă tu în China,
Că eu sunt puțin bolând.

Vezi ce faci cu autostrada!
Eu rămân să ascut spada,
Poate mai tăiem ceva,

[...] Citește tot

poezie de (12 august 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Autoironia-i calea dreaptă

E plină țara de poeți în vogă,
De prozatori și pictori geniali
De politicieni "corecți" și "bestiali"
E plină și de filozofi cu morgă...

E plină țara de autostrăzi,
Nu mai avem pe unde pune grâne
E plină și de "băiețași" cu "zâne"
Stă bunăstarea straturi prin ogrăzi...

E plină țara de oameni "cu stare"
Ce investesc spre-a noastră dezvoltare
E tot suflat cu aur, munte, mare...
E mult... insuportabil... și mă doare!

poezie de din Facebook, 26 septembrie 2021 (26 septembrie 2021), traducere de Conceatu Petrică
Adăugat de Petrică ConceatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Modalități de a muri

Noi n-avem nimic împotriva morții,
Suntem doar împotriva
Unei morți agonizante,
Cum ar fi cea a câinilor loviți
De camioanele care se îndreaptă către Malawi
De-a lungul autostrăzii Harare - Nyamapanda
Sau moartea patetică
A unui pește scos din apă.

Noi n-avem nimic împotriva morții,
Doar că nu vrem să murim
De-o moarte macabră ca cele din abatoare
Sau de-o moarte dezonorantă,
Cum ar fi moartea prematură, subită
A masculului devorat
De partenera călugăriță
În mijlocul dansului sexual.

Dacă tot trebuie să murim,
Să nu murim de-o moarte rușinoasă,

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Ai semnalizat stânga într-un fel definitiv

e atât asfalt negru și umed între noi
încât un guvern priceput
ar găsi resurse pentru o autostradă
mult mai departe de cea a soarelui
nici spre munte nici spre cer
oricum inima mea a rămas undeva în iarbă
așteptând ninsorile așteptând viscolul
într-o atitudine resemnată
ca atunci când am înțeles că moartea este democrată

mă așez turcește și-mi îngân lacrima
na să-ți fie de dochi afurisit-o
apoi privesc ploaia ca pe o izbăvire
ca pe un înec atlantidic

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gogyohka

ruginit prea în silă se târa
pe autostrada sufocată
de deșertul cu nisip alb

autobuzul era lățit ca o ploșniță
de cât de plin era de plozii
care viermuiau pe culoar
luase culoarea unei râme

hodorogea în legea lui sub soare
în stații urcau călătorii înjurând
fierți sau murați în transpirație

pe șofer îl bâzâia un fel de plictiseală
de aceea se ridică din scaunul strâmb
și plesnea o muscă mare și neagră
care mormăia mai urât decât autobuzul

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prin tunelul timpului

Prin tunelul timpului am călătorit.
M-am luat la trântă cu tot ce-am întâlnit.
Cu zilele, cu anii,
cu averile, cu banii.
Pe autostrada timpului
mă credeam zeul Olimpului.
În tunelul timpului am descoperit
că viața noastră este, un bob de nisip.
O scurtă poveste care ne răsfață,
pe care omenirea a numit-o viață.
În zadar am crezut că tunelul îl pot străbate.
Mi-am domolit avântul și-am făcut un pas în spate.
Nu a fost să fie ce am încercat.
A fost o utopie și am renunțat.

poezie de (15 iunie 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ion Florin Vasilescu

Un nebun făgăduiește și prostul trage nădejde

De trei decenii se perindă-n țară
Partide pitorești, conducători
Vremelnici, dar atoateștiutori,
Ce s-au spetit cu-a trebilor povară!

Angajamente strașnice-și luară:
Autostrăzi, spitale, pod de flori,
Ce școli, ce lefuri pentru truditori...
Un viitor de vis prefigurară!

Românii i-au votat, cai verzi visând,
Dar azi sunt mai mizeri decât oricând!
Acuma, deslușind la toate rostul,

Vă rog ghiciți, iubiți concetățeni,
La suflet inocenți, necum vicleni -
Nebunul cine-i, cine este prostul!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre autostrăzi, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook