barbă

Decanului Gh. V. Roman, fost secretar al PCR pe facultate în regimul comunist, fost multe altele... (pamflet)

Pe barba mea, ca puful de gutuie,
Pe banii mei ţi-aş face o statuie,
Dar niciun sculptor, şi mă jur pe Tanţa,
Nu-ţi poate reproduce aroganţa.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (21 mai 2006)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

5

Adio, lumi! Nu-mi pasă, rău şi bine,
Din cer, pot să şi cadă lângă mine!
Am măturat cu barba pragul crâşmei,
De-acum, captiv, beţia-n somn mă ţine.

poezie de Omar Khayyam din Ai clipa doar...
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

La drum

Moş Crăciun, la urcuş,
S-a pornit cu sacu-n spate.
Drumu-i rău, şi-i lunecuş,

Lung se uită îndărăt,
Scuturându-şi barba rară
De omăt,
Şi oftează sub povară:

– Greu tătucă, greu de tine!
Iaca, stau şi mă socot
Dacă nu cumva-i mai bine
Să mă mut mai cătră vară,
Că-s bătrân şi nu mai pot!

poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulgata

Aproape că-mi părea dulce bătrâneţea
mâinii mele drepte
îngropate-n hârtii
până la osul frunţii.
Simţeam pe suflet
gustul înţelepţiei şi al duratei
când uriaşul idol de lut
mi-a umplut cu barba lui
ferestrele
spunându-mi în
vulgata
zeilor:
Stau numai o clipă,
să nu te sperii,
stau numai până
te naşti!

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voievod ucis

Femei îngenuncheate şi-un cap bărbos pe tavă.
Al lui Ioan Cumplitul? Al lui Mihai Viteazul?
În zare, stol de corturi şi oameni fără slavă
Adapă cai focoşi, unde luceşte iazul.

Turbane roşii, coifuri şi suliţi. În ţărână,
Un leş umflat din care lupeşte se hrănesc
Dulăi. Deasupra, luna, rotundă ca o mână,
Înalţă-n peisaj alb buzdugan domnesc.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme

Stăm paznici la aceste ape,
Unde ne-au căzut jucăriile
Şi nimeni nu vine să scape
Ascunse-ne bucuriile.

Ne-au crescut şi bărbi de aşteptare,
Ca piticilor dintr-un basm oarecare,

Ne-au fulgerat pe creştet stele,
Că teamă ni-i cu armele-n răstele.

poezie clasică de George Drumur din Suflete în azur (1940)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de dragoste

Noaptea-n friguri se divide
când încă mai am gură să-mi las
sărutul pe degetele despletite,
întoarse-n oglinda lor de popas.
Şi oglinda e gură rănită
şi-n fiecare dinte te-arăţi,
ca o regină umbrită
de crenelurile unei roase cetăţi...
Oglinda în mărul ce eşti se înfige,
suc dulce îmi curge în barbă
dar zeama e sânge şi frige
şi după ce trece,
sunt iarbă...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Dascălii ne dau ştiinţa,
Preoţii ne dau credinţa,
Ostaşii-aduc biruinţa,
Iar prostia, umilinţa.

Prostia ne-a umilit pe toţi:
De la vlădică,
Pân-la opincă.
Şi,
De la cel cu biberonu-n gură,
Pân-la cel cu barba sură

poezie de Dumitru Delcă (22 august 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pitic

Un pitic cu nasul mare
Şi cu barba de un cot,
Ajutat de-al său nepot,
Mestecă-n oala cea mare.

Îşi ajută soţioara,
C-a alunecat pe scara
Care duce drept în vie,
Pe o frunză aurie.

Şi este cam bolnăvioară,
Bea doar ceai de lăcrămioară.
Şi mânuţa e legată
Cu o frunză de salată.

poezie de Luiza Oana Grosu
Adăugat de Sanddy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repaos

(...)

O, fără să presimti ce drumuri se-ntretaie,
Un zâmbet vag ai ridicat spre astru.
Acum când totul s-a sfârşit de mult
Când am pierdut din mână
Misteriosul fir,
Uitat de mine însumi şi de toţi,
Bărbos, murdar, cu ghetele-ncărcate de ţărână
-Iată,
Privesc de-aicea astrul,
Ca să-mi răsfrângă totuşi
Raza privirii tale
Oricum, oricând,
La fel înduioşată.

poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!