Poezii despre caniculă, pagina 2
Zile de praf și caniculă
La vârsta adolescenței
cuvintele luptă corp la corp cu omul
spinările se îndreaptă
din aplecarea de o clipă
curg șiroaie de silabe
tot ce nu poate fi omul
în ambalajul lui de carne
verbul a iubi este ucis
și lăsat să putrezească
pe dușumeaua călduță din lemn
a inocenței urmează
zile de praf și caniculă
umbra întunecată a verbului
se ridică ca un subiect interzis
ca un oaspete nepoftit
o haină groasă la plus treizeci de grade
peste sufletul ce a uitat
calea directă spre Dumnezeu
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu limba-i de întuneric
triluind mieroasă în gura somnului solar
cerul
trezi grijile ieșirii luminii la muncă
pe fonta dimineții
încinsă cu jar din crengi de abis
stropii de moarte stelară
dănțuie pe gustul
Celui ce-i preface plânsul veșniciei
târâtoare pe pământ
în șarpe cu clopoței de sete caniculară.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele
Soarele trage perdeaua
când Celsius pune temperatura
la caniculă
Dezbrăcat sau dezbrăcată
de toți și de toate
corpul bea apă
rece sau mai puțin...
potabilă sau aproximativ...
Dacă ai un drum de parcurs
plin cu trandafiri
să nu uiți.... mereu
că aceștia..........
nu pleacă fără spini
poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închisoarea
de ce punem uși
locului în care trăim și dormim?
ne apărăm de hoți, ploi, caniculă,
ger, ne apărăm de noi,
de sufletele celor duși
ei rămân între ziduri și ferestre deschise
facem și chei pe măsura ușilor noastre
de ce rămânem singuri și triști
când soarele urcă timid
spre odaia din haos?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculă
O căldură cu forme lascive
de femeie planturoasă
cucerește străzile prăfuite și pustii
oamenii stau ascunși ca șobolanii
între pereții de beton ai blocurilor
speriați de tirania soarelui muribund
nici măcar câinii maidanezi nu și-au făcut apariția
aerul clocotește deasupra asfaltului fierbinte
pare un oraș părăsit
sau cuprins de vreo molimă
care a dus la dispariția temporară a vieții
totul este împietrit
iar timpul s-a oprit și el
sub razele ucigătoare ale soarelui
care stă să moară.
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculă
Arde ziua peste poate
Aerul ca un cazan de smoală
Că și umbra se răscoală
Cât mai poate să înoate
Nicăieri o boabă de răcoare
Sugestia n-ajută la nimic
Se depune zațul în ibric
Lâncezeala taie din vigoare
Bâzâie țânțari în jurul feței
Nici un vânt prin ramuri nu adie
Lumea întreagă pare adormită. Și e
vai de cei ce ies la secerișuri, bieții!
Ei strâng recolta țării în hambare
Niște eroi! Dar nu-și dau seama
Iar la împărțire vor primi doar zeama
Din partea domnilor cu stare
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Arșița
mă face să-mi car
banchiza unde vreau
s-o ung cu vanilie
sau ciocolată și s-o fac
înghețată în mijlocul caniculei
să se topească fără autorizație
pot să ocolesc chioșcurile
care vând apă și sutiene
cravate sau bambus
pentru înghețată pe băț
trec pe lângă copacii matriciali
e vara de dincolo de timp
care te transformă în altceva
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Estivală...
Căldură toridă. E vară,
Razele de soare te-nțeapă,
Ce liniște și cald e afară,
Din apă.
Te arunci ca un pește,
Scăpat cumva din plasa ruptă,
În râul ce liniștit unduiește,
Sub stâncă.
În jur totu-i aprins,
De căldură pietrele crapă,
Când din greșeală le-ai împins,
În apă.
În oraș căldură mare,
Asfaltul crapă sub talpă,
Chioșcuri de răcoritoare,
Vând apă.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insomnie
Eu sunt poetul putredelor perne...
Pe gene, când somnul dulce apune,
Răsar răzlețe insomnii comune
Și dănțuiesc odăile caverne.
Dimensiunea mea caniculară
Se zbate-n universul lateral,
Și somnul greu se stinge integral
De vocea insomniei milenară.
Și frunzele pe jos se odihnesc
Mai bine ca un solitar nebun
Tot ascultând, în vânt, șoapte ce-i spun
Un vechi poem de noapte, nebunesc.
Alături de iluzii personale
Mă-mbăt cu somnul tragic, pesimist,
Ce sparge insomnia ca un chist
Alunecând, pierdută, pe canale...
poezie de Ionuț Popa din Valuri
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei zile
de caniculă se abate pe capul
omului toropit de lapte și miere
oferite de conducere cu nesaț
care visează fântâni unde curge
bere rece cu spuma albă
ca zăpada din povestea ce revine
în minte prin aburii slabi
trei zile de înghițit în sec și crezi
că autostrada se îngustează
arzând de dimineață până seara
în adierea bicisnică a vântului
plimbă scaieții amestecați cu paie
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre caniculă, adresa este: