Poezii despre cercei, pagina 2
Voi reveni
M-am întristat și-am râs în multe rânduri
văzând copacii prefăcuți în scânduri
și globul verii suspendat în plante
ca un cercel spuzit cu briliante.
Grădini adânci de apă nestemată
voi virginale pajiști fără pată
pământ și cer priveliști ce se-ngână
de aer de crepuscul de țărână
albastră revărsare de petunii
cutremurată sub bătaia lunii
cearceafuri nupțiale de azur
izvoare reci cu clipocitul pur
poezie celebră de Virgil Teodorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ei poartă cercel
Iubirea fără chip câștigă,
din ce în ce mai des,
chiar și
...
în visul electronic
iubire fără de sens!
un el și-o ea,
perfecți:
ea top model,
el top model,
ca în reviste,
cei mai veseli,
cei mai fideli!
îndrăgostiții cei mai îndrăgostiți,
el cu cercel,
ea cu cercel,
cei veșnici,
cei mai perfecți iubiți!
poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câți ca el?
Viscol, vis, colind, furtună
fur, tu n-ai văzut
amice ce am ice
într-o mână, mână doară...
Așadară, bunăoară, într-o seară
se arată
colo-n poartă
individul care poartă
toartă-n băț
cercei în buză
îi cer ce-i un fel
de scuză, individul se amuză, se ascunde
unde
nici nu te aștepți;
ce să-i ceri
acelui care
prin trecutul care-l are
se dă printre cei deștepți?!
poezie de Gheorghe Gurău (13 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul moralei
Morala-i operă latină,
Arunci în ea cu tot ce vrei,
I-atârni podoabe cu cercei
Și-un bolerou din muselină.
O sorcovești ca pe-o regină,
O-njuri și la Paris și-n Tei,
Morala-i operă latină,
Arunci în ea cu tot ce vrei.
Și nu-ți găsește nimeni vină
De la palat până-n bordei,
Duplicitatea-i boala ei,
Un fel de sclipăt și rugină,
Morala-i operă latină.
rondel de George Dumitru din Luntre solitară (2005)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jumi de la Juma
Doamne, m-a-nțepat vreo streche,
Că n-am stare, n-am răbdare
Și-mi doresc să am pereche,
Să mă simt ca-n sărbătoare,
Nu cu gândurile-amare
Și c-o față de doi lei
De când, doar la o ureche,
Am cercelul dumneaei.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna din oglindă
Plină-i toamna de parfum, cu cerceii ei din struguri,
Colieru-i din castane mai aprinde-n inimi, ruguri.
Și-a luat rochia de frunze, decorată-n stilul ei
Și cu rubiniu pe buze a pornit-o pe alei.
Are pașii măsurați și privirile blajine.
Toamna de o căutați, e-n oglindă-aici, la mine!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te voi iubi...
Te-am iubit când te-am văzut, tu, ghiocel,
Când am văzut că ești a raiului cercel,
Și te-am iubit când pasul tău prin lume
Primea binețe de la viața și renume...
Și te iubesc și jur că te respect
Cu tot ce-i omenesc, indiferent de-aspect
Și printre aștrii cu tot ce-i bun și rău
Pe-o cale care duce pân' la Zamolxe, zău!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt primăvară
Am palmele-nflorite
cu narcise
și la urechi, cercei
de ghiocei.
Sunt primăvara
ce-nflorește vise,
pe câmpuri
unde zburdă miei!
Am inima-nroșită,
un bujor
și rochia-nverzită
prematur.
Sunt primăvata ta
și-a florilor
și liniștea venit-am
să ți-o fur!
Am ochi scânteieri
de stele noi
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca o furtună ușoară
Dragostea e ca un gol
în care se întorc apele
și ploile suspendate în nori
Lasă-ți sufletul să calc peste el să te doară
apoi voi veni să te vindec
cu ploile mele curate
ca cerceii sunând în urechi
Simt îmbrățișarea ta de departe
dorința ta aspră și vie
Așteaptă răsăritul de lună
să crească în trupul tău lumina
Abia atunci
să mă chemi alunecos ca o trestie
tăcut și singur
Să mă rotesc în jurul tău
ca o furtună ușoară
ca o floare ce se deschide încet.
poezie de Ioana Trica din Noaptea șarpelui / Nata e gjarperit (2013)
Adăugat de Ioana Trica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul nopții
Azi strâng la piept durerile din creier
Și-mi învelesc în coale vechi uitarea,
Aud poemul tău cântat de-un greier,
Iar în urechi îmi tremură suflarea.
Demențe picuraten mătrăgună
Se învârtesc în mintea mea zdrobită,
Iar inima și-a pus cercei de lună...
Azi e frumoasă, atât de-ntinerită.
Și urc pe treapta razelor de soare
Scăpând din mână gânditorii crini,
Din când în când sorb visele din floare
Și mă împart între iubiri și vini.
poezie de Natalia Popusoi (25 octombrie 2011)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre cercei? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cercei, adresa este: