Poezii despre diplomație, pagina 2
Dromihete
Demult în vremuri zbuciumate
A trăit viteazul Dromihete
Întâi stătător în pământul drepților
Pe tărâmul strămoșesc
Căpetenia geților antici
La nord de fluviul Danubius
Stăpânul câmpiei milenare
Și al codrilor seculari până la mare
Frate cu plaiurile și cu munții
Exemplu primordial de voievod
Total implicat și înțelept
Diplomat și vizionar
Temerar patriot și tenace
În lupta cu Agatocle
El a ieșit învingător
În lupta cu Lisimah
El a obținut victoria totală
De fapt el a făcut instrucție
Cu cei care au invadat patria lui
A dat cea mai tare lecție de istorie
[...] Citește tot
poezie de David Boia (19 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă sarmalei
Cum s-ar defini sarmaua?
Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
Somnul lung metamorfozic în butoiul de murat...
Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii,
Imn de lăudă mâncării, înălțat în cerul gurii.
O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smântână
Și se înfășoară-n varză ca în valuri de cadână.
O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă
C-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă.
Oponentă din principiu și un strașnic adversar
Pentru tot ce e dietă sau regim alimentar.
Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
Ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.
[...] Citește tot
poezie de Al. O. Teodoreanu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toast
Aș fi putut fi posesoarea unui pașaport
Diplomatic,
Cum la fel de bine
Aș fi putut patrona o mare companie navală,
Aș fi putut intra în arbori integrându-mă
Circuitului perfect al naturii,
Cum la fel de bine
Aș fi putut împleti cosițele ințelepciunii
Trimițând-o la școală.
Aș fi putut ucide toți cerbii de zaț ai destinului
Cum la fel de bine m-aș fi putut așeza pe soclu
Ca loc de odihnă al albatroșilor,
Dar...
Prefer să-ncerc să continui să fac
Ceea ce n-aș putea!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1983)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul cu hârtii
Eu sunt omul care plimbă hârtii,
Nu-s erudit, nu-s nici profesor,
Căutător febril de simetrii
Și cu pretenții de confesor.
Le car intr-o servietă cu mâner,
Gen diplomat de modă veche,
Produsul inutil și menajer,
Al unui bard intr-o ureche.
Car epoci glaciare permanente,
Cu sentimente grave în înscrisuri,
Ce tranzitează parcă neglijente,
Prezentul vieții fără paradisuri.
Se plimbă prin oraș olografii,
Hârtii ce n-au însemnătate,
Pline de vorbe ce par poezii,
Sau rugi pentru eternitate.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Guvernarea Boc
Tot guvernu-i blestemat,
N-are niciun diplomat,
Tot poporu-i răsculat
Pe pitic și pe palat,
Prim-ministru ne-a uimit,
Nu-i un om mai potolit,
În politică-i prea mic,
Nu ne-ajută cu nimic,
Avem griji, multe nevoi,
Ce îi pasă lui de noi,
Părinții lui, oameni de sapă;
El vrea să ne bage-n groapă!
Peste tot este hulit,
Fiindcă ne-a nenorocit,
Șeful de stat iese la joc,
Printre legi își face loc,
Are consultanți vicleni
În Palat la Cotroceni,
Minciuni scruntate am ascultat,
Doamne, de ce-am fi votat?
pamflet de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Probabil
Credit și debit:
Să te corectez!
Să-ți pun cuvinte pe doruri
Și vrere în teamă.
Să-ți schimb adresa inimii
Cu una mai aproape
Și să-ți fac livrare la domiciliu:
Tratament preferențial...
Pe drum, să te răzgândești:
Și să vrei mai mult.
Să-ți caut o nouă "comandă",
Cu produse mai apropiate
Cererilor tale.
Să-mi răspunzi diplomat
Și să-mi zâmbești firesc:
Scop atins...
Credit și debit:
Să te corectez!
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (4 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne-ndoielnic, adânc și discret
Te iubesc ca pe-o noapte de-arest într-un gând
Al iubirii, furată din somn,
Diplomat și tăcut, ca o apă curgând,
Ca săracul în haină de domn.
Te iubesc îndeobște cu toți anii mei,
De copil, de matur, de bătrân...
Uneori din senin, alteori cu temei,
Sunt un sclav dependent de stăpân.
Să-ți fiu mamă-aș fi vrut câteodată, nu prunc,
Și în cârcă pe străzi să te port,
Să te nasc în dureri, să nu pot să te-arunc,
Să-mi devii al mândriei resort.
Te iubesc zi de zi, chiar de nu prea o spun,
Ne-ndoielnic, adânc și discret,
Fără tine n-aș fi nici mai rău, nici mai bun,
Chipul tău mi-e autoportret.
[...] Citește tot
poezie de Simona Diana Țîru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverie
Trecut-au anii cu a lor viață
Au rămas din ei doar amintiri
Care ne apar mereu în față
Cu realizări sau neîmpliniri.
De ce ești viață călătoare?
Și fugi grăbită-n depărtări
Nu vezi că lumea-i schimbătoare?
De ce alergi spre alte zări?
Mai stai, ia bine seama
Vezi ce se petrece pe pământ
Să știi că cinstea este arma
A omului sărac și obidit.
Harpagon strânge mai departe
Aur, argint și d-ăia verzi
Mereu își face vile și palate
Și în petreceri întruna ai să-l vezi.
[...] Citește tot
poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Design
sus pe plaiul mioritic, se învârte cu ochi critic
un designer diplomat, de la Amsterdam plecat.
vrea din țară, nouă casă, să o facă mai frumoasă
- nu ne trebuie păduri, că-s pericol în furtuni.
fermele... modernizate, și-ncă multe alte fapte
se vor legi europene, adecvate și moderne.
munții trebui mutați, frontiere? ca-ntre-frați...
râurile poluate le dăm și noi mai departe.
și să fie împăcare... două limbi oficiale.
întrebarea e cam grea, care să fie a doua?
romii ne trag tot în jos, maghiarii ne iau de moț
sașii au plecat demult, noi pământul l-am vândut.
și am dat și am tot dat, și-am schimbat, si-am tot schimbat
clasament în coadă doi, doar Bulgaria și noi.
stă designer, se gândește toate cum să le așeze....
mare bătaie de cap.... a venit și a plecat.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelepciune
Din singurătatea lor odioasă curcile mă imploră,
o istovitoare milă mă năpădește
"s-a dus finitul deplin, dragele mele pizme",
le zic,
"aveți dragoste prea mare de neant,
câinele s-a țicnit și se crede poet,
veți fi satisfăcute,
dezbărarea de Dumnezeu produce ilaritate,
voi faceți cum trebuie diferența
dintre "individ" și "personaj",
dintre râs și batjocură,
drept care,
această diplomație a geamătului,
din durere și nu din plăcere,
tăinuiește interjecțiile apoteotice
ale întronării dreptății sub cupola circului.
O curcă mai tăcută,
cam vineție la ochi,
dar cu penele văcsuite într-un verde papagal jenant, îmi zise:
"sunt sigură, domnul meu, că aveți dreptate!",
[...] Citește tot
poezie de Mihail Soare din Gâlceava mea cu Haydn sau despre Romanța pentru clopot la patru mâini (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre diplomație, adresa este: