Poezii despre furie, pagina 2
Am tulburat
Am tulburat adesea umbra copacilor
și-am auzit rumoarea frunzelor iscusite
și furia coroanei ieșită din orbite,
mânia cetelor de palatini
în contra celui care intră prin rădăcini,
intră prin rădăcini, iubit de ele,
și rămânea în patul frunzarelor rebele.
poezie clasică de Virgil Teodorescu (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă
De ce e furioasă, tocmai acum, Penelopa din mine?
Întreaga-mi ființă se zbate într-o furtună teribilă
De parcă Ulise însuși s-ar smulge din suflet.
Mâine îi voi scufunda corabia sau îl voi transforma în statuie!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea trandafirului
Cu singura-mi torță
am venit să te însoțesc
în lumină.
În urmă,
grota
a explodat de furie.
La gura ei,
un boboc de trandafir
ți-a tăiat calea
și tu l-ai cules
într-un gest atât de evlavios
încât m-am topit odată cu torța.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
O femeie capricioasă
Ea este-asemeni mării care, cu valuri surâzânde,
În seara asta e-o fecioară-n lumina lunii blânde;
Neprevăzător, navigatorul înalță velele în vânt,
Uitând de furia furtunilor ei, de neînfrânt;
Mâine marea-nnebunită, sub un cer neguros și gri,
Peste nefericita epavă puhoaiele-și va prăvăli.
poezie de Eugene Field, 1850-1895, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă
E toamnă. Marea bate-n țărmul ud
Și furioase valurile-njură
Bolborosiri de spume se aud
și cerul e mânjit cu nori de zgură.
Sunt multe ceasuri și e încă ziuă
pe nisipul țărmului pustiu
Și rece suflă vântul și-n târziu
și marea neagră bate apa-n piuă.
poezie clasică de Nichita Stănescu din volumul: Nepublicate 1953
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nins la Iași
Cât a nins în Iași de-aseară!
Statuile au cușme mari,
E albă namila de gară
Și fulgii tot se-nvârt,
Și are fire lungi de gheață
Milițianul în mustață.
E troienită și portița
Și streșinile-au înghețat
Iar fumu-ți suie drept codița
Ca un motan înfuriat,
Cățelul mârâie și-njură
Și prinde câte-un fulg în gură.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leul poem diamant
Încoronat
în junglă
ca regele animalelor
rage furios spre supuși
toată ziua lenevește la umbră
dar cea care vânează
și controlează totul
este regina
leoaică!
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În noapte
am deschis ușa în zori
pe furiș
mă înțepasem în spinii cunoașterii
doar noaptea a observat plecarea
ușa s-a trântit apoi
brusc, cu furie,
fără să știe,
închizând zgomotele
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă
Timpul trece greu când aștepți.
De ce simt că viitorul se hotărăște mâine?
De ce e furioasă tocmai acum Penelopa din mine?
Întreaga-mi ființă se zbate într-o furtună teribilă
de parcă Ulise însuși s-ar smulge din suflet.
Mâine voi hotărî dacă îi voi scufunda corabia
sau îl voi transforma în statuie.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia
Peste sat stau nori grămadă.
Văzduhul s-a-întunecat.
Ploaia a început să cadă,
cerul rău s-a înfuriat.
Uraganul smulge pomii,
smulge țigla de pe case.
Fulgere spintecă norii
panica ne intră-n oase.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre furie? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre furie, adresa este: