gardieni

Concepţii

cred că poeţii sunt gardienii lunii
îndrăgostiţi de muze scriu opere de artă
legaţi de stele cu virtuale funii
sunt binecuvântaţi cu nobilă soartă.

pe aripi de vânt străbat galaxii
se umplu de lumină şi culoare
ecouri magistrale noi profilaxii
se avântă frenetic spre soare.

primăvara timpurie a bătut la uşă
cu ghiocei în braţe cu brânduşe în piept
este mirobolantă cu zâmbet de păpuşă
pregăteşte lumea cu un nou concept.

iubirea-i fermecată crează un rai
să tot fie viaţă şi concerte de nai.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gardian la porţi de vise

Gardian la porţi de vise
Ţin poveştile nescrise,
După gratii de lumină
Ce-au în Soare rădăcină...

Dar închisă, o poveste
Îmi şopteşte că mai este
Tot acolo, ca proscrisă,
O iubirea-a mea nescrisă

Din vechi timpuri ce-s pierdute
În războaie pentru ciute,
Duse-n coarne de toţi cerbii
Când venea apusul ierbii,

Iar ei, doar pentru iubire,
Purtau lupte în neştire...
Şi povestea mea nescrisă,
Despre-o dragoste proscrisă,

[...] Citeşte tot

poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jucărie

ea stătea cu chirie într-o oglindă de pradă cu dinţi de zăpadă. ea îşi plătea sângele cu o fotografie pentru fiecare călătorie. ea se spăla corect pe dinţi şi pe viaţă, fără anestezie. ea mergea cu iubi la piaţă, să cumpere biscuiţi pentru o lebădă de hârtie. timpul se măsura în ceai de iasomie, se înmulţea cu dulceaţă, se înălţa până la aceeaşi stea nătăfleaţă, care într-o dimineaţă a chiulit de la lecţia de astrologie. atunci, toamna a intrat printr-o fracţie în bucătărie, cu un aer de nevinovăţie, camuflată într-o pisică de ceaţă şi a început să sape cu insomnie, sub pleoape de sare, până la rădăcina florii de soare. într-o noapte, pe când se scălda într-o lacrimă de lapte, a alunecat din beţie într-un melc din copilărie şi uite aşa, foarte zurlie, şi-a tras un glonte de marţipan, care-a intrat într-un pian, care trecea din întâmplare printr-un vis uitat deschis la colivie, care s-a sinucis, dulce şi clasic, într-o simfonie. uşor bacovian, îngerul gardian a trimis îndată trei tristeţi şi o castană coaptă de monotonie, să culeagă amprentele ploii de mătase, acuzată de igrasie până la oase. şi astăzi se mai se descoase această grozăvie. aici, la cofetărie.

poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între ziduri

Goarnă, goarnă ce răstoarnă
Ţipete ca nişte ciori
Şi la ora cinci le toarnă
Din soldaţi în închisori

Fugiţi vise, bidineaua
Mătură cu decibeli
Uite ziua cum e neaua
Şi iar mor aristoteli

Unde eşti mamă şi tată
Ochii plâng pe-o uniformă
Dintr-o poză înrămată,
Plânsul vostru n-are normă

Unde suntem noi şi voi
Cine pe cine desparte
Că visez numai strigoi
Care scriu şi citesc carte?

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emigranta Hiperboree

Prin cinic, guvernamental acord,
La ora ploilor de pasapoarte,
Hiperboreea pleaca inspre nord,
In tara ce le adusese moarte.

De nici nu stie, vai de capul sau,
Ca-i un butuc in drumul unui joagar,
Si pleaca fara de pareri de rau
In cel mai elegant si cinic lagar.

O vor gaza cu dragoste-n curand,
C-un rosu fier o vor marca pe spate
Si pielea ei va atarna plangand
Pe ramurisul sarmelor ghimpate.

Hiperboreea, du-te unde vrei,
Pe veci pierdut-o, vesnic haituit-o,
Un crucifix ai fost in ochii mei,
Dar eu numai tristetea ti-am iubit-o.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rezervatia de zimbri (1982)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hannah Armstrong

I-am trimis o scrisoare cerându-i ca în amintirea vremurilor de demult
Să-mi demobilizeze feciorul din armată;
Dar poate că nu a putut-o citi.
De aceea am mers în oraş şi l-am convins pe James Garber,
Care scria minunat, să-i compună o scrisoare.
Dar poate că s-a pierdut la poştă.
Aşa că am făcut tot drumul până la Washington;
Mi-a luat mai mult de o oră să găsesc Casa Albă.
Când am găsit-o, nu m-au lăsat să intru,
Ascunzându-şi zâmbetele.
Apoi m-am gândit:
"Oh, well, el nu mai este acelaşi om pe care l-am cunoscut eu
Şi care lucra împreună cu bărbatu-meu
Şi pe care toţi, acolo, în Menard, îl strigau Abe."
Ca o ultimă încercare m-am întors către gardian şi i-am spus:
"Te rog, spune-i că bătrâna matuşa Hannah Armstrong
Din Illinois a venit să-l vadă în legatură cu băiatul ei bolnav
Din armată."
Well, imediat m-au lăsat să intru!
Şi când m-a văzut a izbucnit în râs,

[...] Citeşte tot

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversare la 50 de ani (Scrisă în subdialect)

Personajul nostru este,
Imaginativ, posibil,
Dar vă spun a lui poveste,
Încercând să fiu... credibil!
*****
La Socola-n sala mari
Năvălit-au moldovenii.
O vinit di-aniversari
Cunoscuţî şî... gardienii.

Mama, tata,-n viaţî încî,
Aducându-i flori şî daruri;
Mai vini şî o româncî
Ci-o chierdu-sî pi la... zaruri;

Trii amanţi - cam trecuţi;
Un prietin vechi - di cramî;
Două feti-n flori făcuţi,
Fiecari cu-a sa... dramî;

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Gigi Burlacu (30 decembrie 2010)
Adăugat de Gigi Burlacu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tărâm blestemat

A fost odată un tărâm de poveste aparte
Cu zâne frumoase, ce viaţa ţi-o răpeau
Cu pajişti întinse, cu flori zăcând ca moarte,
Iar tinere copile, venind le culegeau.

În caleşti din plumb, trase de umbre ciudate
Intrau împăraţii, în castele de cenuşă
Dragoni aduceau provizii de departe
Iar demonii stateau, pândind de după uşă.

Poporul tot muncea, prin lanuri ca de zgură
Bătrânii culegeau, poveşti de prin ţinuturi
Iar marii învăţaţi, prea slobozi la gură
Dispăreau deodată, în vechile sepulturi.

Natura mohorâtă, mereu îndoliată,
Păstrează în ea, severele blesteme
Doar luna mai zâmbeşte şi ea speriată,
De voci ce tot şoptesc:
-Hai vino, nu te teme.

[...] Citeşte tot

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

La marginile imaginaţiei

Suspendată la marginile imaginaţiei
în Venezia de altădată mă oprii.
Printre străzi strâmte şi podeţe
un Casanova fetişcane urmărea
şi aventuri galante plămădea,
din speranţe sorbea cu blândeţe.
Somtuoase palate cu ample intrări,
zburătoare femei cu rochii fastuoase,
piaţa San Marco fără suflare mă lăsa,
afundându-mă în vise frumoase.
Ambulanţii ale lor şarete trăgeau
în strigăte cântate mărfurile lăudau,
prăvălii iluminate cu candelabre de-argint,
plante aromatice, afrodisiace,
venite din lumi îndepărtate cu-o aripă de-alint,
târgul de ştofe unde mâini feminine dibace
atigeau foşnitoare mătăsuri cu miros de peppermint...
Încântătoare siluete,
sub clarul lunii invitau la balul mascat,
domnişoare venite di timpuri desuete,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezbină şi cucereşte

Divide et impera...

Ne aruncă ochii-n altă parte
Când hoţii prada au-mparte
Lăsându-ne orbi fără carte
In lanţuri perfuzate de sănătate.
............................................
Şi când la ochii bate...
Aruncă vina dintr-o parte
în alta cu sfântă imunitate
Ce nu au îngeri-n infinitate
Când decad în iad cu păcate.
............................................
Şi de simt cătuşa...
Călăi gardieni le deschid uşa
Lăsându-şi-n urmă păpuşa
Să plătească ce-a supt căpuşa
Sau înculpând din lut mătuşa.
.........................................
Şi apoi revin...

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!