Poezii despre latini, pagina 2
Roma
Roma, cetate eternă
Din care s-au născut oamenii mari,
Imperatori, oratori și cărturari,
Ea este slăvită în cer și pe pământ
Cu cetățile ei vechi,
Cu al său latin cuvănt!
Ea o să rămână veșnic
Un oraș etern și sfânt.
poezie de Vladimir Potlog (24 august 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnilor buni
croitori doamnelor bune croitorese
costumul meu la patru ace de cactus
a emigrat în america
latină, undeva prin gua
temala (?!) la umbra
uriașului saguaro eu scot
sânge pe nas cum și soarele
trece raze glucide, ah, purpurii prin inele
de piatră tombală
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spînzurați-l de-i mișel
Spînzurați-l, de-i mișel,
De-i nebun, la gard cu el;
De-i ciocoi cu fumuri,
Dați-l celor lui de-un fel:
Cînilor din drumuri
Ce vă doare cui i-ați spus?
Pentru cine-ați tot adus
Smirna și tămîia?
Latini jos și lifte sus,
Iar în vîrf momîia
Buni or răi, romîni suntem,
Romînesc pămîntu-l vrem,
Romînească țara.
Noi ne suferim ce-avem,
Noi purtăm ocară.
Cui nu-i place-așa cum vrem
Ducă-se la dracul.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Modernitate
Ce nu ar da Sofocle sau Virgil
Pe lampa cu petrol și cu fitil
Și pe cutia noastră cu chibrituri!
Și purpură, și lauri și nimb-oval și mituri.
Opaițul e rînced, de fum opac, de seu.
Ei poate ar rîvni chiar la condeiul meu
Cu teacă și cerneală, și la caiet, în stare
A fi păstrat nescris între sertare,
Ca marmura cu pagini și despicată foi.
Latini și greci n-au fost sporiți ca noi.
I-am întrecut și cu lumina rece.
Feștila lor cu fumul gros ne-ntrece.
Hai pensule, condeie, și dălți la noua școală,
Să încăpeți de-a valma în iscusința goală.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce folos ?
Ce folos că ai palate,
Dacă plin ești de păcate?
Ce folos să ai mulți bani,
Dacă nu mai ai mulți ani?
Ce folos că-ai punga plină,
Dacă minte ai puțină?
Ce folos că ai talent,
Dacă ești un indolent?
Ce folos că știi latină,
Dar mâncare n-ai la cină?
Ce folos că ai de toate,
Dacă nu ai sănătate?
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (17 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau s-ajung în capitală
Trenul pleacă înspre sud
vreau s-ajung în capitală,
scârțâit de roți se aud
să adorm nicio scofală.
Ne plimbăm pe bulevarde
vizităm totul de-a valma,
lângă mine sânu-ți arde
și-l ating ușor cu palma.
Nu știu unde o să dorm
poate mă inviți la tine,
timpul curge uniform,
sângele-n, valuri latine.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământ de Luceafăr
Pământ de Luceafăr,
De Ev îndrăzneț,
De visului teafăr
Sublim Voroneț.
Nu știi pe grecește,
Engleză, latină,
Cum știi românește,
Să dăinui lumină...
Trăind de izvoare,
Carpați luminând,
Ai stins revărsare,
De zei, fulgerând...
Nici stele de vină,
Nici soare de jar
N-au fost mai lumină,
Mai dârz temerar...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Gheorghe Ion Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stema țării
Ca un zimbru-ntărâtat
Când a prins pământu-n coarne,
Tot ce-n drumul lui a stat
Gata să răstoarne
Ca un zimbru-ntărâtat
Moldovenii s-au luptat
Cu potop de litve.
Ca un leu sfâșietor
Când cuprins de-arcași se vede,
Prin mulțimea de popor
Trăsnet se repede
Ca un leu sfâșietor
Sar oltenii-n munții lor
Într-un iad de latini.
Iar muntenii ce-au avut
Cuib pe apa Dâmboviței,
Ca vulturu-n munți crescut
Apărând răpiții
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea, dragă țara mea
Țara mea, dragă țara mea,
Iar te-a călcat molima,
Molima din partea "EST"
Molima din "VEST" da-best...
Țara mea, ca o minune,
Are munți, are coline,
Are ape curgătoare,
Are Dunăre și Mare.
Are graiul din latin,
Portul dac, din fir de in,
Are slovă, are cântec,
Are dragoste și suflet.
E bogată țara mea,
Să avem grijă de ea!
poezie de Bebică Ghiță din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin Roma lui Ovidius
poetului latin Publius Ovidius Naso, exilat la Pontus Euxinus
Când ai plecat din Roma,
Te-au plâns, poete, aștrii,
Iar îngerii din ceruri
Vărsau din ochi albaștri
Potop de-amare lacrimi
Aflând ce cruntă soartă
Spre-îndepărtatul Tomis
Al tău exil te poartă...
Pe marmura cea sobră
A vechilor palate,
Pe Viile de tine
Atât de mult umblate,
Se revărsa un vaiet
Din piepturi de fecioară
Cerând, vai, îndurare,
Ca versul să nu moară!
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Rostiri (1997)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre latini, adresa este: