Poezii despre must, pagina 2
Iarnă în Basarabia
Un aer pur ca mustul stat din fiert.
Un vis răpus ca zborul unui cerb.
Un timp oprit din pasul său alert.
Un suflet trist ca umbra unui verb.
Din ceruri par să ningă vârcolaci.
Un ger cumplit se-ntinde coviltir.
Se-aud cum cântă scripcile-n copaci
Și-și suflă-n mâini cum morții-n cimitir.
poezie de Nicolae Mătcaș din Azur (2002)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme de aur
Urme de aur, trecute prin părinți,
Își poartă-n unda șchiopătată sensul,
Sacrificând pe-altarele de sfinți
Palma muncită, aripa și mersul.
Sorb mustul mov de trudă pământească
Pelerinii vieții în fapt de seară,
Se învelesc cu grija părintească,
Scutul sub care pruncii își vegheară.
Colții timpului în trupul lor se-nfing,
Minutul își cerșește libertatea,
Ora-i înfruntă, clipa se bate-n ring,
Zei hulpavi le răpesc eternitatea.
Pictează stelele cu tainice mistere,
Piramida iubirii nu trăiește în ieri,
Abdică din existența lor austeră,
Mutându-se în lumea brăzdată de tăceri.
poezie de Liliana Pușcașu-Ravar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Septembrie
Ne mângâie toamna pe frunte
Cu raze calde, lungi, subțiri,
Când lipicioase, când rotunde-
Ca mustul strâns în amintiri!
Septembrie visează muze
Sub un narcotic blând, suav,
Lumina se coboară-n frunze-
Cu un sărut fatal și grav!
Agață-n pomi, parcă-s podoabe,
Eșarfe galben-ruginii,
Pe care vântul le absoarbe-
Purtând cu el melancolii!
Se-apleacă scurt, a reverență,
În fața verii ce s-a stins,
Luând din ea o chintesență-
Un hieratic... Rug aprins!
poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de Vasile Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-ți este ție hărăzit!
nu-ți este ție hărăzit
să faci bobocul verde să-nflorească.
oricât l-ai scutura și l-ai lovi
nu-i în puterile tale
să-l faci să dea petale.
atingerea-ți murdară-l pângări.
îi smulgi petalele, și i le spulberi
fărâme le strivești în pulberi.
ah! nu-ți este ție hărăzit
să faci bobocul verde să-nflorească
cel care poate să-l deschidă
o face-atât de simplu!
i-aruncă o privire pe sub gene
și mustul vieții se pornește-n vene.
la suflul ăsta floarea-și scoate
aripile la vânt, vâslind din toate.
culori s-aprind ca dorul inimii curate
și o mireasă își destaină
dulcea-i taină.
cel care poate să-l deschidă
[...] Citește tot
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mustul gustului
Zece cai în cerc... o horă!
Nouă fete pe cerdac
cu opt soacre la o noră
șapte morți bârfind un drac...
Șase!
Vine Dumnezeu!
Îngeri cinci la damigeană
printre care numai eu
trei păcate am în cană!
Doar doi cai mai văd la pas
și din horă... o cincime!
Doar o fată a mai rămas
Nici un mort..
Nici o drăcime!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agonia
Sunt filozofi ce munții-au măsurat
Și-au sondat mări și regi și-mpărății,
Au mers și-n cer, fântâni au căutat,
Dar două lucruri vaste ar mai fi
Acum neapărat de cercetat;
Dar câți o fac? Iubire și Păcat.
Să meargă cel ce-i păcătos, oftând,
Pe Muntele Măslinilor îndat'
Să vadă-un om căznit, în păr având
Și pe tot trupul sânge închegat.
Păcatu-i acel viciu zdrobitor,
Care prin vene-i iute curgător.
Iar cei ce de Iubire n-au habar,
Să-i guste mustul ce pe cruce-a curs
De-o lance scos; și-apoi să spună clar
Dacă așa un gust i-a mai sedus.
Iubirea e în sucul cel divin,
La Domnu-i sânge; pentru mine-i vin.
poezie de George Herbert, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De toamnă
Bălaie, cu pletele-n vânt,
S-a coborât pe pământ.
Pe cer vin cocori cenușii...
Circhinii din vii, viorii,
Se-apleacă în rugi spre pământ...
În mustul dulceag din pământ
Se-ascunde poveste de toamnă,
De nuci, de gutui și de mamă.
Trec răuri de prunci către școli
Și cântă cu ploaia în zori...
Copacii-s de-acum ruginii
Iar eu... te aștept să revii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mi!
Lasă-mi arșița timpului
Din clepsidra ce ascunde
Lacrima trecerii mele!
Cântecul inimii se-aude-n adânc
Ca izvorul ce-și lasă
Un susur de dor...
Lasă-mi ploaia de petale
Și urma sărutului,
Limpezimea înaltului!
Lasă-mi inima ta
Sprijinită în taina prăpastiei
Bolnave de tine!
Ca mustul împăcării voi curge
În învolburate treceri,
Spre moarte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De gustibus
primăvara vieții suficient de verde
inspecta anotimpuri
plonjând în toamnă
prin vara fierbinte
conturase mere ionatane pereche
zefir susura în ureche
mușca struguri zemoși
amirosind a fragă
îmbrățișa sălcii pletoase
de gânduri duioase
feciorelnice dănțuiri pregăteau vinul vieții
cu nonșalanța răsăritului
în gingășia ultravioletă
a mustului îndulcind pământul
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de viață
Mi-e dor de tine viață,
De primăvara mea,
De câmpul cu verdeață
Când soarele ardea.
Mi-e dor pe arătură
S-alerg din când în când,
S-arunc semănătură
De grâu și de porumb.
Să simt mustul zăpezii
La tălpi cum mă inundă,
Și-n ceasurile-amiezii
Mâncarea aburindă.
Mi-e dor de vântul care
În anotimpuri bate,
Și plimbă pe cărare
Frunzele roșcate.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (20 februarie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre must, adresa este: