Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

petrol

Poezii despre petrol, pagina 2

Mi-am adunat pietrele

din cartier să le arunc în spațiul
schengen rece și neprietenos
ne-au amanetat speranța
și pădurile le-am tăiat și acum
urlă cerul când ne așteptăm
sentința pentru gazele pierdute
și petrolul din marea cea mare
am adunat toate pietrele din oraș
le-am scos din albia râului
moldova nu mi-a cerut un leu
voi umple schengenul cu pietre
în pieptul meu se zbate ura

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Victor Becheanu

Lamentație

Vai ție, popor român!
Zeul tău e un păgân.
...........................
Stând la pândă ca dulăii,
Mafioții și lingăii
Puși pe cruntă răfuială,
Huzur și căpătuială
S-au cocoțat pe prăjină
Și-ți bagă ție de vină
Că nu ști... și n-ai talent
Să vorbești în Parlament.
... Ai votat, român popor,
Și ești sortit la omor.
... Ai visat să vezi în zare
Noul Soare, cum răsare,
Dar Ei te duc la pierzare
Și rămâi ca altădată:
"sărac în țară bogată".
Ți-au luat sarea și petrolul,
Ți-au terfelit Tricolorul

[...] Citește tot

poezie de (26 iunie 2011)
Adăugat de Victor BecheanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Octav Bibere

Suflet & butoaie

Când viitorul se rostogolește-n butoaie,
Iar lumea gâlgâie a gaz și petrol,
Omul devine doar ceva pe o foaie,
Cu gușa activă, și cu sufletul gol.

Omul - sărman instrument, ornament,
Întins ca o gumă și împânzit de nevoi,
Învață să fie mereu repetent,
Cu o viață de-a dura în butoi.

Când sufletu-i se va rostogoli din vise,
Și va cădea de acolo ca omul beat în șanț,
Va sta buimac, cu lumânări aprinse,
Privind cum îi sclipește capătul de lanț!

poezie de
Adăugat de Octav BibereSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Torpilarea tancului petrolier

Ați văzut vreodată-un tanc petrolier lovit?
Nu este-o priveliște dintre cele mai plăcute.
Nava de la prova la pupa arde ca un chibrit,
Inflamat, țițeiul spre cer balauri roșii-asmute.

Fum negru-acoperă și castel, și bărci, și catarge, și binte,
Cenușă-otrăvitoare și neagră peste tot se lasă;
Explozii și flăcări, gaze și lavă fierbinte
Învăluie nava – nu demult atât de-orgolioasă.

Marinarii de pe navele din apropiere,
Privesc triști tancul care arde, orizontul întunecându-l.
Neavând nici mijloace să-l ajute și nici putere,
Privesc doar – și-așteptă să le vină și lor rândul.

Nava strânge-n brațe și ia cu ea-întregul echipaj
În mormântul fremătător și rece din abis,
Iar toți cei care-au străbătut mările plini de curaj
Și-au câștigat dreptul la un voiaj în paradis.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Spain: The Centre of the World 1519-1682 Paperback" de Robert Goodwin este disponibilă pentru comandă online la 113.99 lei.

Beautiful people

amestec sentimental- revoluționar.
sub un curent marin ce sapă. inima ei curge-
tuș încărcat de: pești, păsări, delfini morti,
petrol, resturi menajere, fecale. unele
uitate anumit înauntru-capcane întinse.
și ce face? așteaptă un grup de salvamari?
se operează singură. n-are încotro.
ca medicul leonid rogozov.
le varsă la mal.
de vreți să vă îmbăiați,
de vreți să degustați sarea,
scoateți steagul roșu din nisip.
cu mâinile ca zăpada.

poezie de
Adăugat de +Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Autumnala

încep să cred în posteritatea mea poetică
acum, cînd toamna se furișează lîngă mine
ca hingherii lîngă un cîine vagabond,
leg viața mea de ea
cum leagă țăranii mînzul de iapă la căruță,
să-l învețe cu trasul,
în pămînt nisipos crește via
din care singur o să beau,
pe dealurile astea doar de mine petrecute
și de vînt...
cîtă dezolare,
cîtă organizare impecabilă, pedantă a poeziei
în jurul tristeții
nu vrei să mesteci cu mine foile volumului
pînă cînd se fac o pastă cenușie de celuloză
lipită de dinți
și s-o scuipăm cum scuipă văcarii americani
tutunul prin filme
și-apoi să vorbim despre gagici, petrol și vite
nu merită, fată,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Dorina BSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet

Azi s-a dereglat mașina de trăit,
Se-oprea inexplicabil, mergea în gol,
Îi curgea pe zimți rugină și petrol
Și un sentiment bătrân și hârbuit.

Mirosind suspect a spirt și a formol,
Plin ochi și revărsat, coșul de murit
Dibuia amar un drum către sfârșit,
Aștepta timid și el înc-un obol.

O piesă-și plângea jalea cea defectă,
Hrănind în sine tristețea-i de metal,
Smulsă fiind acum din lumea perfectă,

Surghiuni un vis în ceru-i de opal,
Configurând mecanica-i abjectă
În zumzetul ei aspru și cam banal.

sonet de
Adăugat de Răzvan VenturaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gustave Flaubert. Miracolul absentei" de Răzvan Ventura este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.53- 30.99 lei.
Valeriu Cercel

Morală de un pol și două rime

Am ascuns și eu un pol
Pentru zile cenușii,
Să mă jefuiești, să știi,
Nici de sări cu un pistol
Nu mi-l iei, cât tu vei fi;

Ce te crezi? C-ai monopol
Dacă-n jurul tău mă ții
De e noapte, de e zi?...
Am și eu, ascuns, un pol
Pentru zile de-alea gri,

Așa că, nicigând, parol,
Polul meu n-ai să-l obții,
Și să-l vezi, va trebui,
Frumușel, să-mi dai ocol,
Dar mai bine…să-ți revii (!)

Fi’n’că îți va sta nasol…
Tu ai doi, prin galaxii

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Autorul spune

Autorul spune că spintecă adevărul
Ca pe o știucă, nu sunteți în pericol,
Ascund cuțitul, vin cu un lexicon cu lornietă,
O piruetă în lumea somnambulilor,
Am învățat pe dinafară viața părinților mei,
Oglinzile sunt prea pripite, priponite,
Kalinka era o prințesă din vremea lui Xerxes,
La primul dangăt eram în Ceylon,
La următorul – în Brooklyn,
Iar când urai și mă iubeai,
Noroadele mă izgoneau,
Curgea un sânge de petrol,
Moșnegi sărmani, multe copile,
Cu piept cuprins de jale-adâncă,
Străpunși, răpuși, historia plângă.
Astfel trecură fluviul, marea,
și a venit eliberarea.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Cineva mi-a furat apusul
Îl pusesem la uscat pe linia orizontului
Se jilăvise de roua înserării și
L-am simțit cumva rece când
Mi l-am înfășurat după umeri
Așa că m-am învelit în umbre
Urme
Nu prea țineau de cald dar erau
Tot ce aveam
Cineva mi-a furat apusul
Nu-i nimic
Dacă i-a fost de trebuință...
Doar să știe că văpaia din el
A rămas în ferestre
Dacă te uiți bine ai să-l vezi
După borangicul unui păianjen
Încețoșându-i tremurul luminii
Într-o lampă aprinsă mereu
*
Miroase a petrol și-a gutui

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre petrol, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook