Poezii despre proză, pagina 2
Alternativă
Adio, cu ciracii, beții,
Ispite cu priviri fumurii,
Mucuri strivite-n farfurii,
Proză la greu, adio poezii.
În pijama de mătase deabia-ncap
La papucii de casă sar ciucurei,
Apă plată cu canistra, cât vrei,
Doamne mă iartă! Să-mi fie de cap!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Mircea Micu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Artizanul aparenței
Te visez în versuri
dar te simt în proză
iubirea-ți eresuri
crește într-o roză
Te visez și-n proză
noapte fără număr
stele-n supradoză
iar îmi pui pe umăr
Iubire fără număr
tu visezi eresuri
eu abia de-ți cumpăr
c-un vis două versuri
Să te-adorm în proză
a naibii nevroză
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 ianuarie 2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opțiunea editorilor
În curând voi fi mort.
Vor rămâne, poate, zece poeme
în care copiii idioți
vor găsi animalul numit okapi, furnicarul,
pe Napoleon, pe Savonarola,
Kamceatka, insulele Sondei.
Profesorii lor, tembeli ca și ei,
vor scoate de-aici, fără multă osteneală,
câteva lecții de istorie și de geografie.
Mai târziu, devenind adulți
se vor scufunda, la rândul lor, în proză.
Totuși, un filozof de provincie
va scrie despre opera mea o teză stufoasă,
indigestă, tâmpită.
Editorii vor refuza s-o tipărească,
și, după cea mai bună logică, poemele mele
vor muri de îndată.
poezie clasică de Alain Bosquet, traducere de Maria Banuș
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cămașa sufketului matern (sonet)
Cămașa sufletului matern
(sonet matern)
Cămașa mamei se destramă încet,
De tainele ca visuri franjurate,
Ce în rugăciuni au fost croșetate,
Când mă legăna în cântec de poet.
Speranțele ei n-au fost spulberate
Prin anii, când timpul îmi picta portret,
În ochi de înger sa aibă răsunet
Din gândurile binecuvântate.
Le-a brodat prin nopți, cu-a Lunii lumină
Să mă iubească stele și luceferi,
La fel ca pe-o creație divină.
Dar zâna mi-a pus tristețe și poveri
În tolba sorții prin noaptea senină
Și pustie de bucurii și plăceri.
[...] Citește tot
sonet de Rădăcini de suflet (8 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de rostire
Slove ancorate străin în cuvinte.
Fraze arse de sens
în creuzetul minții.
Cenușa...
Și eu...
Exilată în laguna tăcerii,
încovoiată a semn de-ntrebare,
în zadar număr puncte suspendate
în cârligul vreunei litere.
Un semn se ridică-a mirare,
țintuit între stihuri și proză.
Culeg din cuvinte,
resturi de inimă stingheră.
Le topesc
în același bizar creuzet al minții.
Funerar le îngrop,
în parodie cu măști
jumătate triste,
jumătate vesele
rămâne-amintirea...
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (iunie 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre viață
Despre viață-am scris în proză
Că nu-i gri și nici nu-i roză.
În versuri, precum se vede,
Am să scriu că este verde.
Viața atunci este bună,
Când o trăiești cu măsură.
Traiul bun să nu-ți lipsească,
Dar nici să îți prisosească.
Viața este mai frumoasă
Când ai mintea sănătoasă.
Când pui ordine în toate,
Când în viață curge lapte.
Ca s-o trăiești cu plăcere,
Trudește, să ai și miere.
Atunci toată lumea vede
Că viața ta este verde.
Verdele-ți dă sănătate
Și multă prosperitate.
poezie de Dumitru Delcă (1 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebări pentru întrebări
Ce ne ține compacți în conveniențe?
Ce ne ține docili sub indiferențe?
Este regula ce respinge reacția
Și-nchide ilogic ecuația?
Cifre împărțite-n pare, impare,
Lucruri curate peste lucruri murdare,
Negația-i polul de domină-afirmația.
Creatorul se naște direct cu creația.
Nu știu ce ne ține în proze prescrise,
În tangente normale, în vise precise.
Excepția, regula nu o confirmă.
Suntem fracții în aritmetica de rutină.
Nici un rebelism nu ne scoate din noi,
Între straturi de oameni, sunt mări de noroi.
Din cloaca firească, nu poți evada.
Noroiul sarcastic te va reforma.
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub pecetea discreției...
O, tu mister, ți-ai revărsat
Apele cele fierbinți,
O, tu amor, te-ai înarmat
Plin cu ace până-n dinți...
Și ce-am făcut cu-atâta foc,
Cu sângele din vine,
Căci tot nu mi-am găsit un loc,
Nu te-am găsit pe tine!...
Apari, dispari și pentru ce,
Pentru o nouă manșă?...
Ești un mister și asta e,
Să te dezleg, nu-i șansă!...
O, tu amor, ai căpătat
Poemul și cu proza,
Eu, m-am ales stupefiat
Iar tu, rămâi "sub rosa"!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (26 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecce homo
Eu sunt o-mperechere de straniu
Și comun,
De aiurări de clopot
Și frământări de clape -
În suflet port tristețea planetelor ce-apun,
Și-n cântece, tumultul căderilor de ape...
Eu sunt o cadențare de bine
Și de rău,
De glasuri răzvrătite
Și resemnări târzii -
În gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu,
Și-n visuri, majestatea solarei agonii...
Eu sunt o-ncrucișare de harfe
Și trompete,
De leneșe pavane
Și repezi farandole -
În lacrimi port minciuna tăcutelor regrete,
Și-n râs, impertinența sonorelor mandole.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața colii a4
mărturisesc tot
sunt drogat cu metadonă
apoi cuvintele se ur
că m-am drogat cu poezii
ketamină și proză psihedelică
tastele laptopului au luat
- o
razna compun poezii de a
mor pur (?!) pentru iubită
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre proză, adresa este: