siguranţă

Rondelul Franţei burgheze

Unde este marea Franţă?
Ce văd ochii, te sfâşie.
Oh! neroada burghezie,
Şi trufaşa ignoranţă.

Cerul este de leşie.
Un linţol pentru speranţă,
Unde este marea Franţă?
Ce văd ochii, te sfâşie.

Între minte şi prostie
S-a scurtat orice distanţă. --
Vrut-au toţi egali să fie,
Şi sunt toţi, cu siguranţă. --
Unde este marea Franţă?

rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bârna

Trup delicat de fecioară
Pe-o grindă de lemn modelând,
Cu graţie şi siguranţă,
Figuri unduioase, ritmând.
Desen în peniţă subţire,
Arome de vis, poezie,
Suave sculpturi în mişcare,
În aerul devenit melodie.

poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antirăzboinică

În munţi
pieile roşii ale cerbilor
au ieşit pe potecile razboiului

Păsări de iarnă
la poala pădurii
s-au strâns

Prin ceaţă
merge o căruţă
fără cal

Calul cu siguranţă
e în căruţă
se odihneşte-n cojoc

Iar căruţa e trasă
de multiseculara obişnuinţă.

poezie clasică de Jerzy Harasymowicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La final

Când mi-am pierdut întâia carte
şi m-am ascuns în cea de-a doua
găsindu-mi siguranţa în a treia,
în cea de-a doua mi-am pierdut
du doar speranţa... -

Uitat de fiecare frază
scuipat de literele şchioape
m-am pus pe drum sa-mi caut o lume
în care nici păcatul cărţii
nici pierderile nu sunt otrăvite.

Aşa ajuns în ţara anilor din urmă
în ţara orelor în care m-am născut
m-am regăsit un pui de om în faşă
şi fericit şi plin de siguranţă.

Dar a venit tata şi când m-a văzut
m-a strâns în prima carte ce-a găsit-o,
apoi s-a dus acasă luându-şi arma

[...] Citeşte tot

poezie de Christian W. Schenk din Elegii Coliconeze, III (2001)
Adăugat de Gheorghe Papuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sans Abris

Scopuri care justifică mijloacele
Dogme care evocă supunerea
Conştiinţă înşelată
Surzenie la suferinţă
Moralitate şi ţipete înmărmuritoare
Când întorci privirea
Realitatea e ceea ce vrei să simţi
Şi ceea ce vrei să vezi
Raţionalizează
Pentru a depăsi vina
Siguranţa de sine, îndreptăţită,
Se cutremură când te transformi în pradă.

cântec interpretat de Quo Vadis
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezul lumii şi al meu

Pandemia poate schimba lumea,
dar nu-L poate schimba pe Dumnezeu.
Este crezul lumii de acuma,
cu siguranţă este şi al meu.
Pământenii pot schimba planeta,
dar nu pot schimba şi Universul.
Ei pot schimba vieţii reţeta,
dar nu pot schimba timpului mersul.
Acesta este crezul lumii,
Acesta e şi crezul meu.
Credinţa e Zeul Înţelepciunii.
A fost, există DUMNEZEU.

poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astrologie

În noi ar putea
fi ceva celest
se poate vedea asta
la orizontul aşteptărilor
se poate simţi
in articulaţii mobile
sau în terminaţii nervoase
cu siguranţă sau fără
în noi este ceva astral
ezoteric şi sideral
asta pentru că
însăşi planeta se află în cer
şi noi o dată cu dânsa
ne rotim ca un vârtej
cu stele şi alte planete
într-un univers elastic.

poezie de David Boia (10 iunie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbări

când pleacă ce a fost
deja se vâră ce va fi

între a fost şi va fi
este omniprezentul este

a fost bine şi rău
cu siguranţă este şi va fi

au fost schimbări
şi vor fi

acestea sunt însoţite de om
de când acesta este şi cât va fi

necunoscutul schimbă vecinătatea
natura schimbă lumea
iar omul le influenţează

poezie de Ryszard Grajek din Pod okiem Kaliope, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asigurare de viaţă

Cum viaţa semne de-ntrebare
Ne pune fără eleganţă,
Să am o bună siguranţă,
M-am dus să-mi fac asigurare
Ideea rezonanţă are,
Şi rudele de circumstanţă
S-au bucurat cu nonşalanţă
C-or să profite fiecare
De-o fi să plec spre "alte zări",
Ei totuşi nu pot profita
C-am fost luat la întrebări:
- Amice, nu mai insista,
Noi nu-ncheiem asigurări,
La vieţi de câine, ca a ta...

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred

Eu cred că suntem un popor vegetal,
De unde altfel liniştea
În care aşteptăm desfrunzirea?
De unde curajul
De-a ne da drumul pe toboganul somnului
Până aproape de moarte,
Cu siguranţa
Că vom mai fi în stare să ne naştem
Din nou?
Eu cred că suntem un popor vegetal-
Cine-a văzut vreodată
Un copac revoltându-se?

poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!