Poezii despre urâțenie, pagina 2
Sonetul 94
Cei care pot răni, dar se abțin
Și nu fac ce arată permanent,
Ce-i mișcă pe-alții, dar ei stânci devin,
Reci, imobili, trăind indiferent;
Aceștia haruri multe moștenesc
Și se-ngrijesc de tot ce li s-a dat;
Chipul lor mândru bine-și stăpânesc
Și îl expun să fie admirat.
Florile verii dulce înfloresc
Doar pentru ele, după care mor,
Dar dacă înăuntru putrezesc,
Chiar și ciulinul pare încântător.
Dulce-n amar prin faptă s-a schimbat;
Crinii miros urât când s-au stricat.
sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râs dintr-un nor
Aș vrea să fi îndrăgit rasa omenească.
Aș vrea să-i fi iubit urâta mască;
Aș vrea să-mi fi plăcut cum umblă-n lume;
Aș vrea să-mi fi plăcut cum și ce spune;
Și când aș fi-închinat cu-un om o ceașcă,
Aș vrea să fi gândit "Ce tip de gașcă!"
poezie de Walter Alexander Raleigh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Infractorul Liviu Dragnea (vătaful PSD-ului) a fost condamnat azi definitiv de ÎCCJ la 3,5 ani de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului și a fost încarcerat la penitenciarul Rahova (pamflet)
Liviu Dragnea, țin-te tare,
Trei sunt, cu executare!
Tot la fel ca Al Capone,
Mult urâtul mascalzone
Face astăzi pușcărie,
Pentru o găinărie.
Á fost dus azi la-nchisoare
(După ani tergiversare
Și atâtea mari urzeli),
Într-un cor de huiduieli.
pamflet de George Budoi din Dicționarul corupției (27 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Revedere
De la fereastră, din vagon,
Văd satul alb sclipind în zare,
Un șuier lung... Tresar mișcat...
Simt inima bătându-mi tare.
Văd poarta țărnii... Turnul vechi...
O casă... două... toate ninse!
Și gara... lume... Uite-ai mei!
M-așteaptă toți cu brațe-ntinse...
E mult de când nu ne-am văzut,
E-atâta haz și bucurie!
Doar numai frățiorul mic
Se uită lung: nu mai mă știe...
În ochii lui naivi și mari
Citesc un gând, o dulce teamă...
Și parc-ar vrea să-ntrebe-ncet:
"Cine-i urâtul ăsta, mamă?...
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nisipuri
pe plaja care dă aici cu scoici
în mare
trece femeia cu burta la gură
printre femei cu burta la soare
ele nu se așteaptă să nască
ea nu se așteaptă să-i crească
o alta
vechi-născutul - urâtul - și aici
se desparte de timpul trecut
de când arată ca o clepsidră
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aduceri aminte
Când glasul zilei pentru noi toți se trece
Si amuțeste orasul vorbitor,
În umbre albastre-n pace rece
Adoarme ostenitul muncitor,
Atunci încep în pașnica tacere
A mea chinuitoare priveghere,
Căci noaptea arde-n mine vie
Mustrarea cugetului meu;
Îmi fierbe mintea mea cea slabă și învie
Un roi de gânduri negru, greu...
Aducerea aminte-mi desfașoară
Tot zapisul urâtei vieții mele,
Citindu-l cu necaz și pocăințe grele,
Eu tremur blestemând viața mea amară
Si plâng amar ș-amar mă jeluiesc,
Dar zapisul cel jalnic tot nu-l mai nimicesc.
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceremonie de visuri
Într-o zi geroasă,
mult timp de la ultima spovedanie,
în reflexia oglinzii mă privesc,
cu o inimă diversă vorbesc.
În versuri dezvolt acum expilicit
o lume din care alung urâțenia,
apoi să ies salvat și fericit
în ceruri senine să-mi așez ceremonia
visurilor pure din care renasc mulțumit.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste
El- visător iubea o fată,
Dar nu știa pe care-anume-
Un ideal visat odată,-
Și-l căuta să-l afle-n lume.
În cartea inimii stinghere
Scrisese cu amarul vieței
Năprasnicul cuvânt "durere",
Zăbranic negru tinereței.
Și nu-ntâlnise niciodată
În calea lui ființi iubite-
El își urzise viața toată
Din zile, numai netrăite.
Dar se opri odată-n cale
Și-o visătoare a-ndrăgit;
Urâtului vieții sale
Să pună-odată un sfârșit.
.........................
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi - 1936
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plumb pe aripi
Mi-au fugit din jur "urâții",
Nici nu știu ce i-a gonit,
Poate-a fost doar gluma vieții,
De-a-i trimite-n asfințit
Mă impiedicam de dânșii
Când dansam pe ritm de vals,
Mormăiau, erau ca urșii,
Pierdeam pași în al meu dans
Nici nu caut explicații,
La ce bun? Oricum s-au dus!
Și cu ei și aberații...
Au fugit și s-au ascuns
Nu cred c-am făcut nimica,
Am iubit, am existat,
Am uitat ce este frica
Și te uită! Au plecat...
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-apasă greu urâtul
Te-apasă greu urâtul... Și n-ai cu-i să-ntinzi mâna
Când sufletul vuiește de furtuni.
Dorințe?... Nu-i zadarnic să tot dorești într-una?
Și anii trec, toți anii cei mai buni!
Să iubești?... Dar pe cine?... Vremelnic, n-are rost,
Iar veșnic, greu e să găsești iubire.
Te uiți în suflet: nu e nici o urmă din ce-a fost
Și totu-i mic, necaz și fericire.
Ce-s patimile? Boala lor minunată trece
Căci mintea nu le dă prea mult răgaz;
Și când te uiți ce-i viața, cercetător și rece,
Vezi că-i o glumă fără nici un haz.
poezie celebră de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre urâțenie? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre urâțenie, adresa este: