Poezii despre Platon
26 de poezii despre Platon.
Diogene și Platon
Eu, câinele - ți-am adus ție Platon un cocoș viu
jumulit de pene - ca să vezi cum arăți
despuiat de orgoliu: biped, viu, fără penaj.
poezie de Wit Jaworski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și-apoi
În școală toți credeam, la fel,
Că va-ajunge savant de soi;
Trăind din cărți, credea și el
Și-a buchisit treizeci de ani
"Și-apoi?" zis-a Platon. "Și-apoi?"
poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atlanți sub cuvinte
Când în Timaios
Platon vorbea despre Atlantida
nu mi-am imaginat că s-a scufundat
într-o poezie
un continent de poezie inundat
și secat..
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiica lui Atlas
Unde să se ivească
visul lui Platon,
pe acest atlas fără Atlantida?
Din ce noapte a memoriei
sau din ce sânge, din ce secol?
Istoria este-adâncită-n somn
pe-acest pământ plin de gunoaie,
orbit de demență și de-arhetipuri.
Ce a mai rămas din ea
plutește deasupra, traversând mările,
căutându-și un chip.
poezie de Salgado Maranhăo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ideea
Ideea lui Platon trăiește,
Și Platon nu-i deloc învechit.
Ideea, lumea urnește,
Fără idee totu-i împietrit,
Ce-am fi fost noi, oamenii, fără idei?
Am fi rămas niște bieți hominizi,
Rătăcind prin tenebre, noapte și zi,
Fără speranță și fără temei.
Ideea făurește prezentul,
Și aprinde-o lumină în viitor,
Ea ne separă de trecutul,
Primitiv, fără zor.
Ideea transformă deșertul
Într-un sol roditor,
Și poate să aducă pământul,
Mult mai aproape de cer.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (30 ianuarie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Porționări în pierdere
... partea mea, de pasăre ușoară,
își tot pierde din pene,
privirea ageră-i tot mai alene
și totuși, timpul zboară...
... și câinele din mine, bun,
nici nu mai latră, nu păzește
ce-am, nu mai gonește
nici stihii, pe-orice ne-bun...
... nici vorbă de vreun leu, rege,
căci scaunele-jilț sunt ocupate
de mulți alergători... palate,
îs multe, nu mai am vreo lege...
... noroc că i-am citit pe Platon, pe Seneca
și gândul mi-a rămas îngreunat,
atât de greu că nu-mi poate fi, el, luat...
mă redescopăr singur, zilnic... Eureka!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Debarcare
Cobor de pe soclul propriei-mi statui
unde mă cocoțaseră rudele marinarilor
căzuți la datorie (adică morți de beți,
aruncați peste copastie de un Bacchus cinic)
ating macadamul, îl simt sub tălpi ca nisipul
pe lângă răceala blocului de marmură.
Acropole mă-nfioară din nou și briza adie,
Și mă gândesc la Parmenide și la Platon...
O navă ridică ancora. Pe chei, un mogâldan
Mă-ntreabă: Te ocupi tot cu trafic de blugi?
parodie de Constantin Ardeleanu, după Simona Grazia-Dima
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frontul antidepresiv
Frontul antidepresiv
are pantaloni cu tiv,
esențială e lozinca,
chinga, chinga, trinca, trinca,
pe bulvarul Platon trece
un cadavru viu și rece,
frate porc, zice o rață,
nu te lua doar dupe față,
Hegel, uite cât de mic,
dară suie pe un cric,
că filosofia are
multe scule, macarale,
ce depinde doar de noi
este unul fără doi,
oile nu știu că iarba
ne dă lapte, unt și carne,
cine șchioapătă e bine,
altul calcă pe ruine,
cine te ucide-i bun,
e ghiulea, tunar și tun,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie
trebuie să nu mai fim ieri,
în nicio ipoteză a lui Arhimede, Platon sau Tolstoi
rătăcind în albastru pe traiectorii false
cu sinapse sângerânde.
să plecăm fără să cădem în tăcerea golului,
trebuie să nu mai fim în ochiul copacului retezat,
să nu mai dăm dimineții un nume
și orei tic-tacuri grăbite.
devenim o tăcere dizolvată pe marginea sferei
de nu apare o trezire cu alte simțuri
scoțând inima din piatră,
pentru iarbă, pentru ploi, pentru cer, pentru pământ,
pentru tot ce-i lângă noi,
trebuie să nu mai fim ieri.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verbul meu e târziu
Ți-aș scrie ceva
despre nevinovăție și cunoaștere,
despre remușcare și desnădejde,
despre tristețea mea...
Ți-aș scrie ceva
despre frivolitate și melancolie,
despre Platon, Socrate și Diogene,
despre înduioșare și poezie,
despre inima mea.
Ți-aș scrie ceva
despre eleganța paradoxului,
despre zilele-mi negre și nopțile-mi albe,
despre Buna Vestire, despre patima mea,
despre iubirile mele sfârșite, roz-albe!
Ți-aș scrie ceva unduios și sublim,
despre căderea în cer, despre trupu-ți șerpiu,
despre poezia ta, Simm,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Platon, adresa este: