Poezii de Alex Dospian, pagina 2
Identitate
Doamne, nu-ti cer sa faci minuni
Nu vreau nici un favor,
As vrea atata doar sa-mi spui,
De ce nu-s simplu muritor?
De nu sunt om din ast Pamant
Atunci oi fi vreu zeu
Trimite-mi Doamne al tau gand,
Si spune-mi,'cine-s eu'?
De nu sunt vreun zeu din Olimp
Macar un fir de praf de-as fi,
Dar sa am Doamne sentiment,
Ca sa te pot iubi!
poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Spre alte galaxii
De cand ai plecat de pe Planeta mea albastra
Spre alte galaxii, ce-ti straluceau feeric
Distanta dintre sufletele noastre, o socot
Nu-n ani lumina, ci-n ani de intuneric
Si-mi pare ca-nzecit m-apasa cerul
Desi, eram stanca sub furtunile de vara
Nedezlegat e si acum misterul
Ai fost iubirea mea, ai fost dulce povara...
poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marelui romantic
Peste-a vremurilor vraja
Intr-un foisor tomnatic,
Protector ne sta de straja
Geniul marelui romantic.
Ne-au rasfatat cu pana lor,
Goethe, Byron, sau Baudelaire,
Dar pentru Domnul Eminescu
Amare lacrimi cad din cer.
Si prin viscolul salbatic
Crivatul mai aspru bate,
Dar geniul tau, mare romantic
Universul il strabate.
poezie de Alex Dospian (2011)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renuntare
Iubito, imi calc juramantul
Un intreg univers ne desparte
Si las in urma Pamantul
Gonind haituit catre Marte.
Strabat galaxii necuprinse,
Ma-nvaluie-o cascada de stele
Din toate iubirile stinse,
Sunt doar eu si gandurile mele.
Pasiuni trecatoare, orgolii, capricii...
Renunt la tot si la toate
Nu mai sunt sclavul lumestilor vicii,
Doar vidul si astrii-mi sunt vecinatate.
poezie de Alex Dospian (2012)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fotbal la radio
Ce nu-nțeleg la sportul ăsta popular
Ce-i uneori curat și alteori murdar
Când este pe tv, totul imi pare ok,
Dar la radio însă, iese cu scântei.
Toți comentatorii, dar absolut toți,
Se comportă domne', ca niște escroci,
Mingile din centru, degajate 'reu'
Toți comentatorii le văd în careu.
Și mai sunt grămadă, de erori, o mie
Ba te mai lovește una-n scăfârlie
Bașca ar mai fi super monumentală,
Strigă gol și e în plasa laterală.
poezie satirică de Alex Dospian (iulie 2019)
Adăugat de Alex.D
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spirit (pro Bacovia)
Ploua pe uliti, ploua pe strazi,
E trist si tare mi-e greu
Bacovian e totul astazi,
Ploua in sufletul meu
Bucati de lut, la vale curg
Manate de-un fals alizeu,
Rostogolindu-se-n neant se duc
Bucati din sufletul meu
Incet si sigur, departe te-ai dus
Flacara din tine s-a stins,
Devreme ai luat-o inspre apus
Spiritul meu, spirit invins
poezie de Alex Dospian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naufragiatul
Privea năuc și trist marea-nvolburată,
De multe ori riscase, jucând al vieții zar.
Halucinând, pierdea a clipelor durată,
Un hipotermic vis fu ultimul coșmar.
poezie de Alex Dospian (ianuarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de anii nouăzeci
Mi-e dor de vremurile vechi
De anii plini de inocență,
Și de duioasele perechi...
- Unde ești adolescență?
Mi-e dor de vremurile apuse,
De anii veseli din liceu,
Si de iubitele supuse,
Ce preamăreau un derbedeu.
Mi-e dor de vremile trecute,
De verile acelea lungi,
Când se-nsera pe neștiute
Ca-n basmul unor nibelungi.
Mi-e dor, mi-e dor, dar ce folos?
Timpul nu mă iartă-n veci,
Mă biruie ca un colos,
Mi-e dor de anii nouăzeci.
poezie de Alex Dospian (decembrie 2012)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fara regrete
Ce-as putea sa-ti urez acum
Cand suntem aproape la capat de drum?
Buzele tale ti-s stepa arida
Si dus e nispu'n clepsidra
Cand inima ta vrea inca sa bata
Iar vantul nebun devine soapta
Vrei sa-ntelegi, dar mintea-i neclara
E iz de migdala amara
Cu pasii greoi, inca mai speri
O secunda sa mai fii tu cel de ieri
Timpul de poti, sa-l intorci pentr-o clipa
Sa poti reveni, ce dulce ispita
Aprigi dorinti ce inca mai vor
Sa tinda spre stele pentru inca un zbor
Din abis in neant, un singur pas
Fara regrete, doar bun-ramas.
poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce tăvălug de gânduri
Ce tăvălug de gânduri, noapte zbuciumată,
Eu, trupul tău, Zeiță, nu-l voi uita vreodată!
S-a spulberat iubirea ca și cum n-ar fi fost
Și nu mai am pe lume, de astăzi, niciun rost.
Ce tăvălug de gânduri, ce absurdă încercare
Să vezi iubirea vieții topindu-se în zare,
Povara-i mult prea mare, mă simt abandonat,
Dar știu, de astă dată, doar eu sunt vinovat.
Ce tăvălug de gânduri, mintea împresoară
Și-n depărtări, ce jalnic se-aude o vioară,
Dar marea fremătândă, cu al său rece val,
Parcă mă trezește din cel absurd coșmar.
Ce tăvălug de gânduri zac pe nisipul fin,
Cătând pe cerul nopții o urmă de destin
Pe care să-l invoc, în cel din urmă ceas,
Mă amăgesc, desigur, e tot ce mi-a rămas.
poezie de Alex Dospian (mai 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Alex Dospian, adresa este: